Setty: Mester traha cu seriedad y na un forma transparente

Falta di capacidad y conocemento di e gobierno anterior y nan falta di responsabilidad en especial den e area di finansas publico ta parti di e motibonan principal pakico Aruba su situacion financiero ta unda e ta awe.

Cu tin reto constant durante un gobernacion, sigur cu si. Pero ta keda na cada gobierno pa laga su legado atras di e risico cu nan a durf pone riba lomba di e pueblo.

Parlamentario Setty Christiaans-Yarzagaray ta indica cu pa midi e risico y e situacion financiero, tin indicadornan of rationan cu ta wordo uza internacionalmente cu ta papia pa nan mes. Aruba tawata tin un “dept to GDP ratio” pues su debe dividi pa su ingreso total na 2008 di 41.7% y na 2018 esaki segun proyecta lo bira 91% si gobierno no tuma niun paso of no haci nada.

E Parlamentario ta conseha cu mester keda mantene un structura simpel pa midi debe y maneho financiero di pais Aruba y no bay mucho den calculacionnan complica.

“Paso na final di dia, con cu nos kier bira of draai cu e cifranan, nos (ARUBA) tin cu paga su debenan. E hecho cu un gobierno a tribi di hiba un pais su debe di 41.7% na GDP na algo mas cu dobel durante su temporadanan di gobernacion, ta bisa con hopi falta di responsabilidad y hasta consenchi e tin”.

Parlamentario Christiaans-Yarzagaray ta enfatisa cu e gobierno anterior a prueba nan mes, ademas di finansas publico, di ta carece di conocemento.

“Por ehempel ta scucha parlamentarionan den oposicion awe y hasta un ex (prome) minister awe ta papia di cifra di desepleo di 12%. E unico cos cu nan ta haci bon ta ripiti algo cu nan a scucha sin worry pa bay busca si ta berdad for di fuentenan confiabel y na final ta nan mes y mas lamentabel ainda, otronan ta kere nan. Awe ta reta ex parlamantario y ex ministernan pa trece un publicacion cu por funda cu Aruba a yega di registra un cifra di desempleo di 12%.

Den mi casi 21 aña di experiencia den e mundo di datos, na unda cu mi a traha na CBS,  e unico cifra cu ta conoci mas halto di desempleo tawata na aña 2010 cu e Censo di e aña ey a registra un desempleo di 10.6%. A sali cu diferente declaracion no funda di kico e situacion di desempleo real ta na Aruba despues pero ainda no por a wak un publicacion ni te awe cu ta indica un desempleo di 12% y mucho menos prome cu aña 2010”.

Parlamentario Christiaans-Yarzagaray a menciona un otro aspecto cua ta e ley di LAFT. E ley aki ta indica cu e deficiet di Aruba mester ser calcula pa e sector colectivo.

“Hasta den e ley aki ta bisa cu esaki mester wordo defini y calcula pa CBS. Importante di e calculacion aki ta paso ta hustamente a base di e deficiet di e sector colectivo, CAFT lo determina si Aruba ta den cumplimento cu e norma stipula den e ley di LAFT si of no. Te cu awe esaki no a ser calcula pa CBS segun informacion”, Christiaans-Yarzagaray a bisa.

“Ta mustra awor for di rapport di CAFT ultimo, cu e cambio den presenta e situacion financiero real di pais Aruba y alabes presentando solucionnan realistico, ta cuminsa gana respet.

Logicamente pa un gobierno cu apenas 4 luna di operacion, esaki ya ta un logro mirando cu CAFT a vocifera den su rapport di dia 2 di maart cu “Wel heeft het CAFT kennisgenomen van het FEM en het daarin opgenomen herstelpad vanaf 2019 voor de overheidsfinancien en ziet dit als een eerste betekenisvolle stap”.

Apesar cu e ta bisa cu no ta suficiente e stapnan tuma pero por lo menos tin un stap den e bon direccion. Esaki ta demostra e seriedad di e gobierno actual pa tuma cu curashi e responsabilidad na serio pa hiba Aruba atrobe den un direcion di un finansas publico sano y manehabel”, Parlamentario Christiaans-Yarzagaray a temina ta bisa.