SABA: Gasto operacional ta mas halto cu subsidio cu ta ricibi

Den e dianan aki SABA ta hopi den noticia. Gerente general di SABA ta kere ta bon pa informa tur hende di e retonan cu e fundacion tin ta confrontando den 2023 cu tin añanan ta creciendo.

SUBSIDIO TE CU 2016

Te cu fin di 2016 SABA tabata ricibi subsidio a base di ‘subsidieverordening instellingen van openbaar nut (AB1990 no.GT34)’. Tambe mester a traha segun e reglanan di richtlijnen inzake subsidiale personeelskosten’. Esaki tabata encera cu SABA, pa haya placa tabata entrega un lista di declaracion pa cu tur salaris. Directie financien e ora ey ta controla y basa riba loke a entrega, tabata haya placa pa paga salaris. Esaki ta rond di 18,5 miyon pa rond di 300 personal fiho y temporal. Y ariba esey tabata bin e resto, rond di 4 miyon cu tabata yega net pa e gastonan operacional. Tabata retene 10% standard (mescos cu tur departamento publico) di  e totalidad di 22,5 miyon florin di e ‘goedgekeurde begroting’.

2017 OUTPUTSUBSIDIE

Na 2017 a entroduci ‘outputsubsidie’ unda cu e idea ta cu un fundacion cu ta ricibi placa mester traha mas ‘bedrijfsmatig’. Esaki ta encera cu un fundacion mester traha mas independiente. Den e cambio pa output subsidie nunca realmente a tuma tempo pa calcula e gastonan real pa un cama. Tur aña un fundacion mester entrega un calculacion di e gastonan pa cu e servicio cu nan por duna. E servicio di cuido ofreci mester ta di un cierto calidad (kwaliteit van zorg). Calidad di cuido ta costa placa. Mas halto e peso di cuido ta (zorgzwaarte) mas halto e gastonan lo ta. Mas cuido di calidad, kiermeen mas hende na cama (handen aan bed). Outputsubsidie ta mara na un landsbesluit unda cu mester dicidi conhuntamente unda ta huza e placa specificamente, cu un ‘programma van eisen’, cu ta specifica kico e servicio ta cu un fundacion ta duna.

Pa mas informacion por haya den e handbook di outputsubsidie (https://docplayer.nl/48345115-Handboek-overheidssubsidies-aruba.html) pa por tin un bista di kico ta e recisitonan pa ricibi subsidio. E clientenan cu ta drenta SABA mester di cuido cu experticio (verpleeghuis), 24 ora pa dia.  Esaki ta unda e diferencia ta di un cas di cuido chikito (verzorgingshuis). SABA tin dokternan specialisa pa cuido di hendenan di 18 aña pariba cu malesanan cronico y cu mas cu un malesa (Comorbiditeit).

COVID

Na mei 2020 a cuminsa corta 12,6%, cu ta 2,9 miyon di e subsidio. Esey kiermeen cu ta haya menos placa cu e gastonan cu ta aumentando. Semper SABA lo purba di duna e servicio di cuido manera debe ser. Pero e gastonan ta keda subi. Gastonan di comestibel ta aproximadamente 15% pa 2023 y awa y luz a bira 25% mas caro. Gas a subi cu 30% cu den SABA ta uza pa laba paña y pa cushina. Gasto di salaris a keda mas o menos mescos.

TRANSPARENTE

SABA semper a coopera pa duna cualkier informacion cu gobierno ta pidi. Desde di 2017 te cu 2020 tin jaarrekeningen cu a entrega na CBOS y e ministerionan concerni y tin ‘samenstellingsverklaring’ te cu 2020. Ta trahando ariba e jaarrekening 2021. 

Tur aña ta manda e jaarrekeningnan di SABA pa e afdeling concerni di e ministerionan, antes Ministerio di Salubridad Publico, y actualmente Ministerio di Adulto Mayor. Ora mester uitstel ta manda un peticion pa minister di finansa. SABA a co-opera 100% pa cu e stukkenonderzoek. Den pasado SABA tabata prepara pa duna CAD (Centrale Accountants Dienst) inzage den nan administracion. 

FUTURO

SABA semper ta keda habri pa dialogo y semper lo keda traha hunto cu gobierno y cu tur ‘stakeholders’ den ramo di cuido, sindicatonan y gruponan concerni, pa yega na solushonnan pa cu nos adultonan mayor cu a traha duro pa hiba nos isla te unda nos ta awo y tambe pa tur e clientenan cu ta mas jong cu 60 aña di edad y mester di e mesun cuido di calidad cu SABA ta ofrece.