Tabata mas cu 20 aña pasa un cuña di June Tromp a puntr’e si e tin gana di siña traha ayaca. El a bay purba y te awe ainda tur november pa december e ta den cushina preparando ayaca.
E ta un tradicion cu den e lunanan aki na final di aña e cuña ta traha ayaca pa famia y tabatin mester di un hende mas pa siña e arte aki. Tur aña famia sa caba cu nan lo tin nan ayaca sigura y traha door di June.
El a conta cu tres aña pasa el a bay un les na YMCA hunto cu su yiu homber y otro amigo y a gana e premio e anochi di e examen final. “For di e dia ey mi ta traha e relleno basa riba loke mi a siña den e les ey,” el a conta.
Tur aña e ta un evento programa pasobra e ta traha pa su famia y su otro ruman muhenan. E ta un custumber cu nan ta come ayaca di famia. Cada persona ta traha ayaca di diferente forma y contenido. Tin ayaca di carn’i porco y di galiña. Di galiña mes tin hende ta uza pecho y otro ta uza pia di galiña. Den su caso, e ta mula tur e berduranan y despues ta tir’e den e relleno ora di cushin’e.
Riba un anochi nan ta traha normalmente 50 pa 75 ayaca. E relleno e ta traha riba dia cu e ta traha e ayaca. “E ta un tiki trabou, pero bo mester disfruta trahando tur cos.”
June a conta cu el a mira riba Youtube con Venezolanonan ta traha ayaca y el a mira cu nan ta uza tambe oregano, cilantro y curry. “Tur cos ta depende con abo ta trah’e. E smaak ta diferente. Tin hende gusta sin pika, tiki pika of hopi pika.” Ayaca si e keda den freezer, no ta daña.
Hallaca of ayaca ta un plato tradicional procedente for di Venezuela. E ta consisti di un mansa di maishi cu ta bin cu carni stoba, galiña y porco, combina cu otro ingredientenan manera rasenchi, olijf y alcapara. Ta dobla e mansa den blachi di mata di banana, ta mar’e y herbe den awa cayente. Ta sirbi e plato aki tradicionalmente durante temporada di Pasco, aunke cu regionalmente e preparacion y sabor sa varia den ciudadnan Venezolano. A describie como un plato nacional di Venezuela pero por hay’e tambe na otro paisnan. Tin hende ta specula cu e plato di ayaca ta origina for di Orinoquia. Ta haya ayaca tambe na e parti oost di Cuba, na algun ciudad na Colombia, na Ecuador, pero sigur na Corsou y Aruba! Ta bon pa agrega cu na Nicaragua ta yam’e “Nacatamal”. Tin hende ta yam’e tambe “Guanimo”, “Tamal” of “Pasteles en hojas”.