Gobierno: Carta manda na radionan riba cobramento di royalties ta intimidante

Ministernan Andin Bikker y Xiomara Ruiz-Maduro ta conciente di loke a bira e preocupacion cu ta existi den radio emisoranan cu a bin dilanti, pasobra a bin cu un iniciativa priva, den cual cu nan kier bay cuminsa cobra locual nan ta yama Royalties. Royalties ta un parti di e placa cu e artista ta pidi pa asina por haya haci uzo di locual ta bira su obra intelectual. Hopi biaha ta e parti di e cantica cu nan a trece dilanti y cu medionan di comunicacion ta uza esaki y radionan ta toca esakinan tambe den na programa.

Segun minister Xiomara Ruiz-Maduro, durante un conferencia convoca pa gobierno di Aruba, rond mundo esaki ta regla, caminda cu ta paga pa esnan cu ta haci uzo di e cancion. E royaltiesnan aki ta yega cerca e autor, esta esun cu a traha of compone, esun cu a cant’e, ta haya e ora e placa aki. Tin cu agrega cu na Aruba y pa trece bon dilanti, esaki no ta maneho di gobierno. Locual ta pasando awor aki, e carta cu e abogado David Kock, a trece dilanti, ta un iniciativa priva. E no ta un maneho di gobierno. Si por splica riba e topico aki kico tin regla y kico no tin regla pa asina pueblo tambe y esnan den e caso aki, e radionan, tambe por sa con esaki ta hinca den otro.

E minister a comenta cu tur autor tin su derecho y e derecho aki e por trece esaki dilanti, e por depone e parti aki na Bureau Intelectuele Eigendommen y eynan e ora, tin e ley di autor, cu ta un ley den cual ta pone kende por bin y ta pone regla y tambe ta pone e sancionnan pa ora cu un autor ta haya cu nan a viola su derecho, e ora e caminda ta habri pa e por bay hues y hues e ora por impone e sancion maner cu tin den e ley.

Despues cu tempo, ta mira berdad cu a bin e parti di royalties, den cual mester por respet e derechonan aki y pesey ta mira cu gobierno e tempo ey a traha na 2012, riba un cambio di e ley aki, caminda cu a pone entre otro, cu pa locual ta trata Royalties, gobierno di Aruba ta indica cual ta e compania cu lo haci e trabao aki pa e artistanan den cobra e royaltiesnan aki y ta percura pa e ora eynan e artistanan aki por haya e placa aki, esta por haya e placa cu ta wordo cobra.

Esaki a keda den concepto di ley. Na 2016 tambe a haci cambio riba e conceptonan di ley  bao di ex minister Arends, cu a pidi pa haci e tipo di cambionan ey, pero e ley aki mes no a sigui su caminda. E no a bay parlamento. Awor aki, pa loke ta trata e asunto di Royalties, e ta asina cu si e artista ta haya cu e radio a toca su cantica y e no a haya pago pa esaki, e caminda ta habri pa e artista por bay hues y busca su derecho pa esaki. Den e ley tin poni e ora ey kico ta e sancionnan. E ta keda na e artista pa e por haci.

Awor aki, no tin un compania of instancia cu ta poni cu ta bisa cu nan ta e instancia cu aki na Aruba por haci cobransa. Por a mira tambe caminda cu riba e tereno priva, a bin e ora ey e abogado, compaña di un compania Canades cu ta haci e parti aki, den cual e ora ey nan a manda carta na e radionan y eyden e ora nan a manda bisa cu nan kier bay haci esaki. Nan kier bay haci’e entrante 1 di Juni, pa por haci e cobransanan aki.

For di gobierno, e maneho aki no ta un maneho di gobierno. E ta un iniciativa priva, den cual artistanan ta bisa cu e ta afilia su mes y kier pa e instancia cobra e instancia.

Gobierno tin algun pregunta y mas cu claro, hunto cu Minister Bikker, kier yama sr. Kock pa asina por papia riba dje, riba kico ta su intencionnan, a base di cua leynan e ta basa su mes, den e caso aki, ley internacional, pero pa e duna un splicacion kico ta esaki. A mira den e carta tambe cu ta cobra un suma di 3000 florin pa tur radio mensualmente. Kier tin un bista tambe con ta yega na e suma aki y kendenan nan ta representa. Mas cu claro, hunto cu minister Bikker, ta asina cu gobierno lo busca un opinion legal tambe riba esaki pa asina por compronde tambe e movecion aki cu ta mira cu ta pasa riba e tereno priva.

Sigur e ta keda na cada un di e doñonan di radio pa nan por busca nan asesoria legal den esaki. Personalmente e minister no ta hay’e elegante cu ta manda un carta riba dia 17 di Mei y ta mira den e forma cu e ta poni den e carta cu pa prome di Juni, e radionan tuma un decision riba esaki, sino lo bay hues y lo por bay pidi daño y perhuicio, cu por bay te cu cinco aña despues. E tono den cual esaki ta poni, no ta bon caminda cu kier yega na un bon cooperacion den e sentido priva.

E minister a reitera, cu como gobierno cu ta bezig ta reglando algo den ley di locual ta e parti di auteursverordening, esta e ley cu ta regarda e parti di autor. Den e concepto tin poni cu lo indica cual instancia lo haci’e. Den e caso aki a bin un iniciativa priva. Tin hopi pregunta di cual kier yama e ora ey sr. Kock acerca pa haci’e e preguntanan aki. Manera cu a indica, tin algun cos cu ta bisa cu lo por a bay den un manera mas elegante den e caso aki. Pa esey e ora, mas cu claro gobierno lo pidi un opinion legal tambe riba esaki, pa asina por brinda tambe mas informacion riba e parti aki.

E ta algo cu tin atencion p’e, pero esaki no ta algo di maneho di gobierno. E ta algo cu ta keda den e parti priva. Pero si ta asina aki, manera cu ta indica, e ta bon pa por tin e asesoria legal tambe den esaki, pasobra e tin cosnan manera nan ta bisa, cu e no ta mucho elegante haci. Hasta por bisa cu e ta un carta un tiki intimidante tambe den e caso aki. Pa un bon cooperacion sigur pa esaki, y mas cu claro, respetando e derecho di e autornan y sigur e artistanan local, tin cu haci esaki den esfera priva, pero na un miho manera pa por tin un miho cooperacion.

Libertad di expresion

Pa loke ta e carta cu a manda na radio emisoranan pa e pago di 3000 florin pa luna, minister Andin Bikker a menciona cu como gobierno tin e responsabilidad di garantisa libertad di expresion. Percura pa esnan cu ta eherce nan derecho ta haya nan fair share, pero di otro banda esnan cu tin licencia di radio, pa nan por carga e tipo di demandanan aki. Na final di dia libertad di expresion ta algo ancra den nos constitucion y gobierno siguramente lo tin e intension y lo tuma cargo di e asunto aki, pasobra tin di trece e balance.

Ora cu ta demanda tipo di suma, tin cu pone acerca, splica a base di kico bo ta yega na un suma di 3000 florin. Ora cu reuni cu e abogado concerni, kier haya un splicacion a base di kico ta yega na e suma aki. E tin cu splica tambe ken ta e clientenan cu e ta representa pasobra tin diferente.

Por ehempel si tin un repertorio di tipo di musica, e ora e abogado aki tin cu splica tambe cu e ta representa e tipo di musica aki, e autor di e musica aki. Tin diferente radio cu diferente segmento cu ta toca tipo di musica.

Tambe, e compania cu nan ta representa di Canada, te cu asina leu, den Reino Hulandes, cu yama BUMA Stemra y e compania aki, of e fundacion aki ta esun cu a keda apunta mientras tanto pa Hulanda, pa salvaguardia e derecho di autor di e autornan cu ta estableci na Hulanda. Tin cu compronde di corespondencia di gobierno anterior cu tabata tin un indicacion cu e compania of e instancia aki lo ta esun cu lo ta apunta pa salvaguardia derechonan di autor den full reino Hulandes. E ora ta haya poco straño cu un compania di Canada, cu un carta cu no tin ningun splicacion a base di kico ta yega na e suma aki y tambe ta cua ta e clientenan di cual tipo di musica ta representa, ta yega y bisa e operador di tur e emisoranan aki cu pa aki menos cu dos siman, si bo no bay in riba e oferta aki pa cuminsa paga 3000 florin pa luna, e ora lo bay corte. Ta tur hende su derecho pa acudi na corte, pero gobierno si tin e autoridad di traha leynan. Tin un ley di 2012 riba esaki caminda cu gobierno a bin cu un ley pa apunta un instancia y no a evalua si ta instancia Canades aki lo ta apunta. Kier haya un siguransa cu e personanan, e artistanan local di cual cu nan tur derecho, kier enforsa derecho di autor, ta haya nan fair share, no a haya ningun indicacion of prueba cu e compania Canades aki lo ta representando e artistanan local cu ta esunnan cu ta prome yama regardando nan derecho di autor y pa hopi aña nan tabata treciendo e derechonan aki dilanti.

Resumiendo, kier reuni cu e persona, e abogado concerni. Siguramente kier haya un splicacion a base di kico su cliente kier pa e suma aki representa. Cua ta e autornan specifico cu e ta representa. Dicon e ta kere cu aki na Aruba lo tin un asina repertorio di e clientenan aki cu e ta representa, of e organisacion cu e ta representa cu tin musica cu ta wordo toca, cu ta hustifica un suma asina astronomico di 3000 florin pa luna. A base di kico e por a pensa cu si gobierno introduci e ley cu ta trahando riba dje di 2012 lo apunta net e compania Canades aki caminda cu ta Reino Hulandes tin un otro compania cu ta operando caba den hurisdiccion di reino Hulandes. Tur e preguntanan aki lo atende cun’e. Ta haci un apelacion na cliente di e abogado aki pa nan wanta un rato, pa trece mas claridad y cu e fecha di dia 1 di Juni ta mucho riba man.