James Ocalia: Tayer di IDEA a duna informacionnan con un agricultor por bay mas leu

James Ocalia ta managing director di Goshen Sustainable Development, cu ta un compania sostenibel na Aruba y a forma parti di e encuentro di Idea. E iniciativa di idea ta hopi bon pasobra e tayer ta bay riba agricultor pa empresario. E tambe tabata un di e oradornan e prome dia cu e tayer a tuma luga. E mes tin un negoshi di agricultura y ta cultiva berdura local. Loke cu e tayer a ofrece Ocalia, ta hopi mas informacion di e agricultornan cu tambe tin un negoshi, ta exitoso, e tips & tricks, kico ta e obstaculonan. Bo ta bin den contacto cu otro agricultor tambe. Bo ta siña e aspecto di belasting, di DIP. A haya hopi informacion. Si bo tin un meta, bo ta plantando y bo kier bisa cu kier bay mas leu y kier bira un empresario cu loke ta haciendo, no solamente e cultivacion di mata y berdura y cria di bestia, e tayer aki ta dunabo e informacion con pa yega eynan.

 

Facilidad

Ocalia ta un empresario na Aruba. E ta managing director di su propio compania. Goshen Sustainable Development ta traha cu centro di rehabilitacion cu Cas Speransa Nobo y ta siña e clientenan un vocacion pa por traha, pa cultiva y asina nan por reintegra den sociedad. Loke ta cultiva ta fruta y berdura local. Comcomber chikito, boonchi, boonchi largo, yambo gordo. Ta cosnan cu nan ta cultiva. Ta e reto pa Ocalia mes, cu ta mira e necesidad no solamente pa cultiva e berduranan aki, pero tambe pa educa e hendenan con bo ta come nan, ki balor nutritivo nan tin.

Na Aruba, cu agricultura henter aña, ta algo cu ta sumamente necesario. Si bo wak e cultura di agricultura, no ta asina. Eynan caba esey ta parti di e reto con bo ta conecta cu e cultura, con bo ta stimula hende cu por. Ta posibel pa cultiva henter aña y con ta bende e producto.

No ta solamente cultiva, pero e parti pa bo conecta cu e mercado y tambe mustra cu e demanda di e producto ta mesun cos cu e cultivacion cu ta wordo haci.

 

Un vocacion full time

James Ocalia ta haci esaki full tambe. Tambe e tin e buki cu el a skirbi di receta Antiano y Arubiano. Pero full time esaki ta su trabao. E ta sigui splica cu e trabao aki ta exigi hopi di un persona. E ta wak’e cu no ta solamente si e impacto cu kier haci como Goshen, ta un impacto social. E ta exigi hopi. Sinembargo e ta facil pa planta na Aruba, den cierto sentido. No mester wak loke nos no tin. Pero wak kico nos tin. Goshen ta gewoon cultiva den e ambiente. Pero con ta haci esey. Nan ta integra ciencia y e conocemento di cosnan cu tey caba cu e experiencia cu nan tin local. Ocalia ta cultiva berduranan local, cu ta cosnan cu ta crece bon den nos clima. Pero e ta cultive na un manera moderno uzando sistemanan di irigacion. E ta cultivanan na un manera preparando e tera, y no laga awa evapora. Ta uza tecnologia pa yega mas lihe na e cosnan cu bo kier.

 

Obstaculonan cu por cambia

Tin un paar di cos cu otro agricultornan a menciona den e tayer cu por cambia. Mester di mas sosten di Gobierno pa nan tuma e parti di agricultura sumamente na serio. No solamente esaki ta un sector primario, pero si mira bon, e clima ta cambiando. E manera cu nos ta come, hende ta bira mas sofistica y kier sa di unda nan fruta y berdura ta bin. Nan kier sa ki balor nutritivo tin pa nos curpa. Pesey e parti di agricultura mester bira mas importante. E lidernan di Aruba mester realisa esey y nan mester duna sosten.

E otro aspecto ta e parti di belasting. Ocalia ta paga belasting pa loke ta produci. Pero si un barco bin di Venezuela, nan no ta paga belasting pa bende nan berdura aki y esey ta algo un caminda, no ta cuadra. E otro aspecto tambe ta e parti di huurgrond. E ta hopi dificil pa bo haya un pida tereno. Mester bin miho maneho pa esey. Tambe mester bin un cooperativa pa e agricultor bende su producto mas miho.

 

Interes

Ocalia a menciona cu loke e ta ripara cu tin hopi mas informacion awor aki y Santa Rosa ta haciendo un bon trabao tambe. Biblioteca tambe cu e Green Symposium, pa educa e hobennan. Esey ta algo cu tin cu sigui, mester wordo stimula tambe. Door di esey ta ripara cu e interes ta subiendo. Mas ainda cu cosnan nobo, manera Aquaponics of Hidroponics, cual ta sistemanan inovativo pa por cultiva.