Cu tecnologia nobo por diagnostica kico por pasa cu un pashent for di leu

Benu Pharmacies lo bay tin un seminario cu lo ta dirigi riba salud. E seminario aki ta cuminsa na Aruba, sigui pa Corsou y caba na St. Maarten.

Dr. Richard Visser lo ta orador y lo bay conta un tiki di loke e ta haci na Europa, na Zuid Africa y tambe na Turkia. A desaroya na e luganan aki un sistema nobo con pa haci medicina y ta e futuro di esaki.

Lectura importante riba salud di Benu Pharmacy dia 7 di JanuaryDr. Richard Visser ta orador cu lo presenta algo unico den cuido hopi grandi na Europa

Posted by 24ora on Friday, January 4, 2019

Kico nan ta haci
Ta conecta e specialista, dokternan, e miho hospitalnan di mundo, cu pashentnan cu no tin acceso na esaki. Ta haci esaki cu tecnologia moderno, tecnologia celular, tecnologia di sateliet, hunto cu Cloud Computing. Nan ta usa un mobile unit, cosnan cu dokter por diagnostica. Si tin un presion di sanger cu ta full bluetooth, cu ta conecta riba cloud. Tin un ECG cu ta midi curason. Tambe tin un meter di temperatura, y asina por sigui. Por haci tur examen cu e specialista por haci den su oficina, e por haci’e remote. A test e unidad aki na diferente pais na Africa manera Rwanda y Sur Africa, conecta na hospital na Hulanda y dokternan ta trata e pashent na e pais di origen.

Ta haciendo algun deal cu aerolineanan y tambe diferente otro companianan hopi grandi na Europa. Na Turkia y Sur Africa y tambe na Saudi Arabia, unda cu nan ta bay cuminsa implementa e tecnologia aki pa asina hendenan por haya acceso unda cu nan bay na mundo, cu e dokter den nan lenguahe y nan cultura. Ora bo biaha, bo yega un pais, bo no sa e idioma mucho bon. Algo pasabo, bo bay hospital of Eerste Hulp, bo no ta corda ki medicina bo tin, bo no ta corda ki ta bo antecedentenan, bo no por comunica bon, nan ta cuminsa haci tur sorto di test riba bo. Na final bo tin un recibo asina largo y bo no a yega leu. Cu e tecnologia aki, cu bo celular, bo por tin bo dokter of bo por tin un dokter den bo idioma ta biaha cubo, unda cu bo ta, unda cu bo bay.

Y si agrega e ora e tecnologia di midimento y di haci diagnosticonan, e ora bo tin full un hospital chikito cubo na unda cu bo ta. Esakinan ta wordo implementa den diferente luga. Tin proyectonan ta core na Hulanda, tin proyectonan ta core na Scandinavia. Tin proyecto grandi ta core na Turkia. Tin proyectonan ta cuminsando na Sur Africa y tin varios otro proyecto eybanda grandi. Esaki ta un culminacion di cinco aña despues cu a laga politica, cuminsa riba e ruta aki. Nan mes a traha Cloudbase. Tur ekipo nan mes ta fabrica nan. Y bo por mira cu e futuro di medicina a yega. Por comunica cu tur specialista awor aki. Por duna un di dos opinion, unda cu bo ta na mundo. Sea ta na Merca, na Rusia, e miho hospital y miho dokternan por tin riba e unidad aki.

Esey ta e futuro. Cu futuro kiermen cu nos hospitalnan no mester tin deficiencia di specialista cu por duna un co-consult. Prome cu specialistanan bula bin of pashentnan bula bay, ya caba nan por haci diferente consulta cu e dokternan unda nan ta bay. Nan por haci consulta cu dokter na Colombia, na Hulanda, haya e miho opinion, wak kico e dokter por haci, kico e no por haci y wak tambe si e procedura por wordo haci na Aruba, cu supervision cu dokter di eynan. Si bay pa un operacion y bin bek, no tin siguimento. Dokter no por siguibo. Cu e tecnologia aki, dokter por siguibo, e por tin bo riba remote monitoring. Tin otro ekiponan di monitoreo cu ta bay cas cun’e y ta manera bo cama di cas ta bira un cama di hospital, unda cu bo por wordo monitorea 24 ora pa dia, wak bo presion, wak bo sucu, wak tur bo vitalnan di leu y sa, ora algo pasa malo, cu di biaha por acudi cerca bo, yamabo face to face riba bo telefon, iPad y cuminsa haci diferente diligencianan pa sacabo for di e problema.