Studiantenan tin tres chens den examen final pa gradua

Aña pasa na momento cu e pandemia a surgi, mundo di enseñansa mester a haci adaptacion den pura y mester a cancela e examen final (central). E diploma final tabata depende exclusivamente di School Examen (SE). Pa e aña’ki un biaha mas tin adaptacion, pero un poco diferente. Minister di Enseñansa Armando Rudy Lampe a anuncia esaki durante un conferencia di prensa awe mainta.

Tabatin diferente reunion cu a tuma luga pa delibera riba e tema aki y e punto central ta cu e examen final central, di Hulanda, lo tuma luga. Pero e ta bini cu cierto flexibilisacion pa e hobennan por logra haya nan diploma final.

Minister Lampe a splica cu e pandemia cu mundo y Aruba ta biba aden, ta exigi flexibilisacion. Tin hopi punto pa tene cuenta cu ta stroba e dunamento di les, manera cu tabata sosode antes. Entre otro lesnan ta cay afo, tin contagio na scol, cu ta exigi cu mester ta flexibel cu e exigencianan di examen final. Y no ta na Aruba so, pero na Hulanda tambe.

E ariba menciona a trece cu ne cu a dicidi cu e studiantenan tin tres oportunidad pa pasa nan examen final. Pero ta curasha hobennan “pa haci uzo di e prome dos oportunidadnan cu bo tin. No warda te na e ultimo chens. Prepara bo mes.”

Studiantenan tin tres chens den examen final pa gradua

Studiantenan tin tres chens den examen final pa graduahttp://24ora.news/3bgm7wM

Posted by 24ora on Thursday, February 18, 2021

Un otro parti di e flexibilisacion ta cu e periodo di examen ta un poco mas largo. Si antes e examennan ta parti riba cuatro dia, awo el a bira 10 dia. Ademas di esaki, cu excepcion di e vaknan di Engels, Nederland y Wiskunde, pa tur e otronan si bo tin un onvoldoende bo por logra bo diploma toch. “E meta final ta pa mas tanto posibel hoben finalisa nan estudio secundario cu exito. Un hoben mester por bay pa e profesion di su soño. Door di e flexibilisacion aki ta facilita, sin cu ta mishi cu e calidad di enseñans, cu e hobennan tin obstaculo innecesario pa sigui studia.”

Di e forma aki, e hobennan ta finalisa nan estudio secundario y sigui den e area unda nan kier sigui specialisa / forma nan mes pa despues subi mercado laboral.