Informacion cu a sali den prensa encuanto declaracion di ekipo na aeropuerto no tabata duidelijk y ni cuadra cu ley

Ora cu hende ta bay cu vakantie, vooral den e temporada aki, Cuerpo di Douane ta mandando algun informacion afo, riba cosnan cu biahero tin cu tene cuenta cune. Pa colmo Eduard Maduro ta traha na aeropuerto tambe y como SADA tin cu atende cu algun cos.

E ta splica cu esaki ta un tema cu a bin den e werkgroep, mirando cu e ta un parti di funcion di e douane, e parti di PR, unda cu a informa tanto director tambe di esaki. Nan tabata bezig cu e parti di reorganisatie y ta pone e prioridadnan riba un liña. Mirando cu esakinan tabata menos prioridad, compara loke ta functiebeschrijving, a laga nan un banda. E ta un lastima cu e informacionnan cu a sali den prensa, door cu e no a sali completo. E informacion no tabata duidelijk y ni cuadra cu ley. Ora cu ta papia di registra, segun ley di Douane, no por registra djis riba un papel. E mester sosode via e unico documento, of e sistema di ASYCUDA, cu mester bay un broker. Cualkier hende cu kier voeruit algo temporalmente y manera ley ta perscribi, mester bay un broker, pa traha un documento di douane, pa sea bay waf of aeropuerto, ta bin pa haci identiteitsvaststelling. Ora cu haci identiteitsvaststelling tin un costo mara na dje. Tin cu paga 12,50 pa haci e identiteitsvastelling riba cada documento. E informacion cu a sali cu ta registra riba un pida papel, no ta wettelijk geregeld. Ta purba di splica e director, cu ta cosnan cu nan ta boga pa bin cu un sistema mas klantvriendelijk, pa asina pasaheronan cu ta sali y yega. Tin turistanan cu ta yega cu ekiponan cu ta bal hopi placa y no ta na su luga pa cobra nan impuesto, mirando cu ta un siman so nan ta keda. Si mester busca un manera pa waarborg cu esakinan no ta keda Aruba sin paga impuesto. Mester bin cu un sistema mara a ley, cu ta prescribi den ley, mester bin cambio den ley pa asina haci un tipo di borgstelling pa ora cu nan yega, cu no mester basa e procedura di bay un broker. Cua turista kier yega Aruba, cu e tin cu bay cu un customsbroker pa e haya un tijdelijk invoer. Esey no ta klantvriendelijk. Esey no ta loke e turista kier haci. E turista kier por ehempel laga un borg, pero, mirando cu esaki no ta regla pa ley, Douane no por djis skirbi riba un papel cu tal persona a laga tanto placa na borg y bay bin bek. Tin cu haci’e segun ley. A splica e director y ta haya jammer, pasobra ta kere cu ora ta trata PR, di un cuerpo cu ta trata cu ley, mester di un hende cu conoce ley. Un hende cu tin experiencia cu e leynan aki. No ta zomaar ta pone un hende, den e caso aki e director a opta pa nombra e secretaria, segun cu tin di compronde cu no tin ni un aña di dienst y ta riba contract. Con por a haci nombre, sin conocemento di ley. Tin hopi cos cu ta bin tras di e ley cu tin cu splica, tin cu duna informacion y esey ta algo cu a ocasiona un caos na aeropuerto ultimo siman aki. Hende kier bin registra, pero no por registra asina. Mester bay un broker. Eynan ta caminda cu a faya. Douane ta esun cu ta haya e rosea cayente di e pueblo, pasobra nan no a wordo informa cu nan tin cu traha un documento, ni tin cu paga pa esaki. Si mester bin un sistema klantvriendelijk ora nan bay afo. Tempo cu e ley aki a wordo traha, cu ta bisa cu zo menigmaal, un producto wordo importa, tur hende a cuminsa paga invoerrechten. A base di articulo 2 lid 2, tin excepcion, cu ta bisa cu segun articulo 128 tin cierto vrijstelling cu no mester paga. Ta pa pasaheronan cu ta bin cu tanto vrijstelling na producto. E splicacion no tabata duidelijk, nan no a splica esaki. Awor aki ta mirando cu ta kedando cla cu e parti aki di reorganisacion. Awor ta bay cuminsa bay scheef un biaha mas pa asina yuda contribui na e cuerpo pa asina informa e pueblo debidamente informacionnan basa riba ley y no riba un gana. Tin cu haci e cosnan aki netjes segun ley y asina evita cu e mal informacion aki ta sali den prensa.