Rainbow Warriors na Marco Berlis (MEP): Si no a mira contract ni tin formacion tecnico con e kier contradeci

Marco Berlis como Miembro di Staten pa partido MEP den su comentario riba e entrevista cu Milton Ponson, den funcion di presidente di Rainbow Warriors Core Foundation, a haci cu 24ora.com tocante e tubonan planea di Eagle LNG cu mester core den e areanan residencial a busca pa piki pieuw.

E la enfoca solamente ariba e gas cu lo core den e tubo y e tamaño di e tubo, mencionando cu no ta bay tin peliger pa habitantenan y skolnan a lo largo di e trayecto di e tubo cu lo core di e tereno di Refineria di Aruba te na WEB Aruba, pasando den areanan residencial.

Hecho ta cu Berlis no kier a toca e siguiente puntonan:

  1. E negociacionan y contractonan firma cu Eagle LNG Partners ta mara na Non-Disclosure Agreements y loke ta nifica cu NI miembronan di Staten di oposicion, ni prensa ni pueblo en general por tuma nota di e contenido di e conversacionan, negociacionan y contratonan firma;
  2. Sr. Berlis ta papia di estudionan tecnico y ambiental cu ta tumando lugar y ta involucrando stakeholders. Rainbow Warriors Core Foundation ta constata cu NO ta envolvi organisacionan ambiental, y NO ta uso e modelo prescribi tanto na Aruba como na Merca pa un environmental impact assessment. Y pa loke ta tubo di gas siguramente mester aplica e formato prescribi pa Pipelines and Hazardous Materials Safety Administration di Department of Transportation y pa e receiving and regasification terminal pa LNG mester sigui e formato di Federal Energy Regulatory Commission. Den ausencia di legislacion local, por aplica regulacionan Holandes y/of di Union Europeo, locual por ehempel Repsol a haci na Aruba como “responsible corporate citizen” ora a haci un public hearing pa trata e environmental impact assessment pa e dos pos exploratorio den laman di Aruba ;
  3. Sr. Berlis ta haci un gesto pa invita Sr. Ponson pa bin papia cu ne y haña sa mas di e aspectonan tecnico. Esaki ta un burla di procedura y procedimento oficial estableci na unda Directie Natuur en Milieu tin cu notifica Eagle LNG Partners cu mester haci un environmental impact asssessment y public hearings pa tal pa e diferente grupo di stakeholders envolvi, siendo organisacionan ambiental y e habitantenan di e barionan den cual e tuberia lo tin cu core.

Mester remarca cu ora Berlis ta papia di e materia concerni di LNG mester tene na cuenta cu e no tin e formacion tecnico, ni academico of cientifico pa discuti y presenta esaki.

Sr. Ponson tin un formacion academico y por cierto a studia quimica y matematica y tin trinta aña di experiencia tecnico den un gran cantidad di tema ambiental.

Y Ponson tawata miembro di e Energy Expert Working Group cu a traha riba e tematica di energia pa incorpora e UN Agenda y SDGs den e National Strategic Plan pa economia di Aruba.

Ademas como representante di un organisacion ambiental serio, semper a boga pa tin dialogo cu tur desaroyador di proyecto, y como tal semper tawata tin un bon relacion cu Coastal, El Paso y Repsol den pasado, pero den e caso di Eagle LNG Partners tin e fuerte impresion cu ta Gobierno di Aruba NO KIER pa Eagle LNG Partners sinta y dialoga cu organisacionan ambiental.

Rainbow Warriors Core Foundation a investiga e background di Eagle LNG y a constata cu nan ta un compania estableci, cu trayectoria y un bon comportacion pa loke ta cumplimento cu regulacionan y legislacion.

Loke a keda constata dor di Rainbow Warriors Core Foundation ta cu Gobierno aparentemente a forza Eagle LNG pa pone nan receiving and regasification terminal riba tereno di Refineria di Aruba (RDA) pa asina evita perdida di entrada ora Heavy Fuel Oil (HFO) no ta ser usa mas.

Pa duna un idea, Web Aruba NV ta usa mas o menos un miyon bari di HFO pa aña, riba cual RDA ta cobra un fee. E placa genera dor di importacion y suministro di tanto jetfuel como HFO ta genera entrada cu cual ta financia salario di staff di RDA, Fuels Martketing & Supply Aruba y Terminal di Energia Aruba.

Siendo cu den pasado a traha rapport entre otro ariba peticion di WEB Aruba mes pa bin cu un LNG Terminal na Barcadera mes.

Den e estudio haci dor di GasUnie, basa riba e MOU firma entre Utilities Aruba NV, Gasunie, Shell y Anthony Veder y e diseño traha pa un terminal na Barcadera, e terminal lo a costa den careda di 150 miyon USD, y via un construccion legal Gasunie lo tawata tin 40% di acciones poniendo 40% di e suma ey riba mesa, y Aruba cu 60% di e acciones y consecuentemente cu e control riba e terminal.

Loke tin awor riba mesa ta un contrato pa Eagle LNG Partners suministra e gas natural pa WEB Aruba via tubo cu ta bini di e receiving and regasification terminal riba tereno di RDA.

Ademas Gobierno di Aruba a pidi Eagle LNG pa financia y traha e infrastructura y consecuentemente tanto e terminal como e tuberia lo ta propiedad di Eagle LNG.

E compania Wartsila cu a suministra WEB Aruba cu dual-fuel engines cu por usa tanto HFO como gas natural a haci un asina yama LNG value chain optimization, saliendo for di punto di bista cu e LNG terminal lo ta na Barcadera mes.

K&M Advisors a ser encarga dor di WEB Aruba NV pa haci un Aruba LNG Terminal pre Feed Study y un Aruba LNG Terminal FEED Study, basa riba un “receiving, land based storage and regasification facility” atrobe na Barcadera mes.

Pero pa a haci e asunto pio ainda e contrato cu Eagle LNG ta pa 20 aña, sin “opschortende voorwaarden” y pa colmo de los colmos ta segun e formato “Take or Pay”, pues ta forza WEB Aruba pa garantiza compra di un cantidad minimo di gas y si usa menos paga e diferencia TOCH.

Awo ta saliendo na cla pakico MESTER  a core cu tres gerente na WEB Aruba y pakico tin tanto secrecia y non-disclosure agreements.

Pa conclui e construccion actual na unda Eagle LNG su terminal ta na San Nicolas riba tereno di RDA y cu Eagle LNG doño di e terminal y tuberia y demas infrasctructura pa 20 aña y cu un contrato estilo “Take or Pay”, ta pueblo di Aruba ta sali perdi y poco “friends and family” cu salario gordo ta sali gana.

Ora WEB Aruba pa un of otro razon usa menos gas y tin cu paga e diferencia esey ta nifica cu mester subi tarifa di awa y coriente pa evita un “Russian gas cut-off” lagando Aruba sin awa y coriente y poniendo poblacion, comercio y turismo en particular na peliger.