Meteo a mustra Minister Romero su plannan pa e proximo 5 añanan

Minister di Trafico y comunicacion a bin di bishita na Departamento Meteorologico. A sinta cun’e basta largo. Director di Meteo, Marck Oduber a splica cu a bishita nan y a mustr’e nan plannan estrategico di cinco aña, esta 2017 te cu 2022. A mustr’e tambe diferente topico di importancia regardando Meteo y tambe topiconan di importancia regardando Aruba. Hopi hende ta lubida cu Aruba ta den un area cu horcan ta afecta y cu Aruba ta den un area cu por haya temblor y ta wordo afecta door di tsunami tambe. Meteo ta di sumamente importancia pa cualkier desaroyo sostenibel. Sin datonan meteorologico y sin avisonan cu ta sali di Meteo, bo no por yega nunca riba logronan sostenibel pa un pais. Asina hopi acuerdo ta indica esey tambe. Pesey a brief e minister riba e importancia di Meteo pa Aruba, tanto pa e parti economico, vooral pa e parti di turismo, pasobra sin datonan meteorologico, di unda e avion Mericano ta bin y e parti di sistema di advertencia cu tin cu wordo cambia na Aruba, door cu a sinti cu e ta un tiki debil. A brief e minister tambe di e logronan di meteo, desde 2011 tempo cu a separa for di pais Corsou y tambe proyectonan grandi cu tin andando, manera e simulacion di resolucion halto di lama, cu ta kere cu pa 2018 tin’e operacionalmente tambe cu ta bay yuda masha hopi mes pa servicio meteorologico.

Proyectonan urgente

Mark Oduber di Meteo a sigui splica cu tin paar di aspecto cu ta un tiki urgente cu mester, regardando parti tecnico por bisa. Mester un aparato cu ta ricibi foto satelite, pasobra e satelite Mericano a wordo cambia. Eventualmente nan ta faceout e bieu y mester un sistema nobo pa ricibi e datonan. Esey ta pa December caba cu loke tin actualmente no ta funciona. E ora mester uno nobo. Ta cierto otro partinan cu no ta operacional mas pa personal cu ta wardando riba cierto promocion. Capacity Building den e departamento. Tambe MOUnan firma cu Funvisi. Ta pa e periodo cu ta urgente y tabata tin e otro cosnan cu ta den e plannan cu tin.

Gastonan

Tin biaha cos ta costa placa. Tin biaha si tin suerte por haya donacion for di Unesco of UN Agenciesnan, WMO tambe ta yuda hopi.

Proximo encuentro

E falta di personal a wordo indica, vooral personal riba nivel halto cu tin mester na meteo. Hopi departamento meteorologico na paisnan grandi manera Hulanda, tin personal hopi studia. Meteonan ta centronan di investigacion. Ora cu ta papia di cambionan climatico of efectonan di lama, ta Meteonan ta duna e informacion aki. Meteo ta haci’e, pero ta limita na personal, pesey tin mester di mas personal pa tanto operacional y parti di nivel halto, tecnico. Y por bisa cu Meteo falta su technische Dienst, cu ta hopi swak. Mester cambia e sistemanan di aviso, update webpages, pone mas moderno y keep up cu social media. Rond di mundo meteonan ta esunnan mas moderno den social media cu webprograming. Na Aruba ta haya cu ta net e Meteo ta limita riba e aspectonan ey. Tur esey a brief e minister y ta di spera cu e bay di acuerdo cu e informacionnan cu el a ricibi.