Banco Central: Nos florin ta solido wanta na e dollar!

Desde Status Aparte, cu crisis of sin crisis economico-financiero, gobiernonan di Aruba, sin excepcion, a fia riba mercado local sin cu esaki tabatin impacto riba e tasa fiho di nos florin pa cu dollar Mericano, esta Afl. 1,79. E motibo principal cu gobiernonan mester a fia ta cu un par di biaha so gobierno di Aruba tabatin un surplus riba su posicion financiero den e casi 35 aña cu a transcuri.

A pesar di esey y cu of sin crisis, nos florin desde 1986 a mantene su balor fiho contra e dollar menciona anteriormente, cual ta hancra den ley, manera ta publica diariamente riba website di Banco di Central di Aruba (BCA). Independiente di e maneho fiscal di gobierno di Aruba, sea restrictivo of expansivo, a base di circumstancianan economico-financiero, BCA como instituto autonomo semper a hiba y lo sigui hiba un maneho monetario prudente solamente cu un meta, esta mantene e tasa fiho di florin contra e dollar Mericano, cual ta e fundeshi di confianza den nos florin. Esey ta un di su tareanan principal manera stipula den ley, cu ta disponibel riba BCA su website.    

Pa stipula y implementa un maneho monetario prudente y asina mantene confiansa den nos florin, BCA tin suficiente instrumento legal, cu e ta aplica efectivamente, entre nan medidanan di divisa, cu cual a crea y a mantene semper un nivel di divisa cu ta suficiente pa cubri diferente luna di importacion y otro tipo di servicionan crucial pa nos pais, riba cual por cay bek den un situacion di crisis unda entrada di divisa por ta (severamente) limita. E reserva di divisa ta Aruba su buffer internacional principal. E ponencia di sr. Alberts cu “Nos no tin un economia propio. Tur cos cu drenta ta sali na divisa”. Y tambe “Nunca e reservanan tabata suficiente” ta infunda, ta completamente eroneo y ta carece di conocimiento basico di nos economia.

Desde maart di e aña aki debi na e situacion di crisis relaciona cu Covid-19, BCA a tuma varios medida pa mantene y garantisa cu nos divisa ta na un nivel sostenibel di acuerdo cu benchmarknan internacional. Como parti di transparencia di su maneho monetario, ta publica tur decision di BCA riba e tereno aki (https://www.cbaruba.org/cba/readBlob.do?id=6310). E recien medidanan di divisa ta disponibel riba website di BCA pa cualkier analisis y tambe con nos nivel di divisa ta desaroyando su mes, incluso inflacion cu sigur ta un indicado importante, particularmente den e contexto di e posicion competitivo di Aruba contra otro paisnan regional.  

Tambe por menciona cu den transcurso di añanan, e maneho monetario di BCA a wordo evalua door di Fondo Monetario Internacional (FMI) consistentemente, a base di e asina yama “Article IV missions”.  A base di evaluacionan aki, FMI tambe a confirma e maneho prudente monetario den su rapportnan cu ta disponibel riba nos website. 

Pa kita tur duda, BCA ta informa adicionalmente cu e reservanan oficial di divisa a nota un subida di Afl. 422,7 miyon te cu 28 di augustus 2020, compara cu fin di december 2019. Alabes e reservanan internacional (incluyendo e diferencia di reevaluacion di oro y bononan internacional) a aumenta cu Afl. 358,2 miyon, entre otro pa motibo cu actividad economico y consecuentemente consumo domestico y importacion, a cay significantemente door di fiansanan internacional di gobierno di Aruba, incluso obteni for di gobierno di Hulanda y e medidanan restringente di BCA riba tereno di divisa.

Consecuentemente, e reservanan oficial y e reservanan internacional a yega te na, respectivamente, Afl. 2.187,5 miyon y Afl. 2.257,8 miyon riba 28 di augustus 2020, cual ta pieknan mas halto cu a wordo registra. Di e manera aki e nivel di reservanan ta cubri mas cu 10 luna di importacion. Ademas, e reservanan ta cubri 104,4% di e nivel optimal basa riba e metrico recien aplica door di FMI, esta e asina yama ‘Assessment Reserve Adecuacy’ (ARA). 

Consecuentemente, e entrevista cu sr. Alberts den Bon Dia den cual, fuera di otro ponencianan incorecto, e ta declara cu “dentro di algun siman, ni luna, florin lo perde su balor contra e dollar” ta infunda, ta sin base apropia monetario y financiero y no ta tene cuenta cu datonan publica. Tambe su declaracion “ta mescos cu si gobierno ta saca placa di Banco Central y ta laga print” ta completamente eroneo y por informa aki cu contrario na hopi pais, BCA desde su establecimento na 1986, nunca a fia gobierno di Aruba un cen y por confirma esey tambe den su cuentanan anual cu ta publica riba su website. Semper gobiernonan mester a busca un solucion riba mercado pa nan fiansanan, pa asina proteha nos florin.

Di mesun forma, e informacion cu sr. Alberts a duna tocante inflacion ta incorecto. Publicacionnan mensual di Bureau Central di Estadistica ta mustra claramente un bahada gradual den e tasa di inflacion den 2020. E inflacion, midi a base di e cambio den e indice di CPI, tabata 0,0 porciento den juli 2020, compara cu e mesun luna di e aña anterior. E promedio di inflacion di 12-luna a baha te na 3,3 porciento na juli 2020, compara cu e nivel di 4,6 porciento cu el a yega na februari y maart 2020. E promedio di inflacion di 12-luna ora exclui e componentenan di energia y cuminda ta 2,9 porciento na juli 2020. 

E expectativa ta cu e tasa di inflacion lo sigui baha den e resto di aña aki, debi entre otro na un reduccion den tarifa di coriente desde 1 di januari 2020, e ausencia di e efecto di e introduccion di BAVP y tambe, asumiendo un prijs mas abou y stabil di crudo ademas di ningun aumento den impuesto.

BCA ta lamenta cu sr. Alberts, den su entrevista cu Bon Dia, ta malinforma e publico uzando declaracionnan infunda y incorecto cu ta carece conocimento basico monetario-economico aplicabel pa nos isla y innecesariamente ta crea asina desconfiansa den nos florin sin ningun base corecto.