Rainbow Warriors Core Foundation: Hulanda cu contradiccion pisa den maneho di derecho humano dentro di Reino

Segun e website dossierkoninkrijksrelaties.nl, cu a publica dos noticia cu a cay manera un bom nuclear a capta nos atencion, cu ta mustra e hipocresia y literalmente e mal maneho di gobierno pa Corsou, Aruba y Sint Maarten.

Segun Milton Ponson, presidente di Rainbow Warriors Core Foundation, dos noticia a sali, cuminsando cu e prome cu ta bisa “A hala atencion di Hulanda cu frecuencia pa pais externo riba violacion di derecho humano na Corsou, Aruba y Sint Maarten, na unda Hulanda no ta actua segun su deber di fungi como garante di derecho humano y cumplimento cu tratado internacional di derecho humano y tambe pa bon gobernacion.”

Hanke Bruin Slot, minister di Asunto Interior y Relacion di Reino, a bisa bon cla riba un carta cu el a manda como contesta pa Comision di Tweede Kamer, cu a hala atencion, cu tin un hala di pais a comenta cu Hulanda no ta permiti midi igual pa loke ta cumplimento cu derecho humano.

E minister a contesta bon cla y raspa cu asunto di derecho humano ta asunto nacional. Ora cu a lesa esaki, literalmente a cay cu stoel. Ora cu a lanta mester a busca e cachete pone bek na su luga di e asombro cu boca a habri asina tanto, cu mester a lesa e contesta di e minister aki.

Awo e pregunta ta, aki na Aruba ki mishi Amnesty International manda pa gobierno Hulandes, bin riba un straf expeditie, mustra con malo ta trata refugiado y migrante Venezolano. E ta bay mas leu, segun Ponson.

Pa casi cinco aña, e organisacion internacional pa migrante, UHCR y HIAS ta manda y ta set regla pa trato di migrante y refugiado na Aruba pa loke ta di Venezuela. Hasta Hulanda a facilita pa ningun otro NGO nacional di Derecho Humano cu ta trata e temanan aki, incluyendo Rainbow Warriors Core Foundation, cu ta registra na nivel internacional como organisacion di Derecho Humano Internacional, mag sinta na mesa pa discuti.

IOM HIAS y UHCR ta sinta na Aruba, pasobra Hulanda riba e punto ey, a dicidi cu Derecho Humano ta asunto di reino cu mester ta impone fo’i Den Haag, hunto cu Nacionnan Uni.

Mesun cos ta conta p’e LGBTQ Rights, unda cu fo’i Den Haag kier dicta con mester bay interpreta tratado internacional riba e mesun punto. Riba esaki por mustra cu ora ta trata di Derecho Laboral y Derecho di Medio Ambiente, e ora si Hulanda ta bisa “We Don’t Give a Damn”. Laga nan viola cuanto cu nan kier, tanten cu gobierno no haci nada al respecto y tampoco ta percura pa bon gobernacion “not our problem.”

Awo tin un otro noticia cu a capta atencion y esey t’esun, riba e mesun website ta bisa cu Hulanda a caba di firma hunto cu Union Europeo e Cotonouverdrag cu basicamente ta un tratado cu ta bay reemplasa entrante 23 di juni di e aña aki, un tratado bieu cu ta regi e relacionnan entre e paisnan Africano, e Islanan den Pacifico y e paisnan miembro estado di Union Europeo, como tambe e paisnan den Caribe.

E paisnan den Caribe, e paisnan den Pacifico, e paisnan Africano, nan relacion cu Union Europeo. E tratado aki ta bay lidera otro asunto di Derecho Humano, Medio Ambiente y cambio climatico.

Pero bisa bon cla cu e tratado aki no ta bay conta pa Aruba, Corsou y Sint Maarten. Pues e ora ey tin cu puntra cu 10 pa 12 di mei ultimo, tabatin un Caribbean Climate & Energy Conference na Aruba, unda cu e gobierno Hulandes y esun di Aruba, hunto a para bati pecho y bisa cu nan lo bay haci cos diferente nacional cu colaboracion riba cambio climatico.

E tratado di Cotonou cu lo drenta na vigor dia 24 di juni, ta exclui Corsou, Aruba y Sint Maarten pa participa netamente riba e tereno di colaboracion pa cambio climatico, cu tur e paisnan menciona den Cotonou, cual t’e paisnan den Caribe mes, e paisnan den Pacifico y e paisnan na Africa.

Esey kiermen, ken ta gaña ken aki. Ta parce cu Evelyn Wever-Croes cu su gabinete a siña gañamento y a saca nan certificado pa gaña den gobierno di Hulanda mes.