Monique Giel-Labad: Prioridad ta pa e muchanan lanta den un ambiente

Aruba awor aki, si compar’e cu e islanan den region, nos cifranan di embaraso hubenil ta halto. Segun Monique Giel-Labad di Wit Gele Kruis, ta sinta hunto pasobra kier mehora e situacion.

Pesey tambe, ora cu a cuminsa cu e congreso na 2013 cu educacion special, a invita e islanan den region pa asina eynan bin comparti cu Aruba, kico tur nan ta haciendo riba diferente area cu tin un resultado positivo. Ta esey ta loke kier mira tambe. E prioridad awor aki, cu kier wak un mucha lanta crece den un ambiente saludabel pa e tin un futuro saludabel y en particular, e parti cu bo ta wak hopi cu muchanan mester di e atencion di nan mayornan. Nan ta keda stima nan mayornan, pero toch ta wak cu unda cu bay robes den e comunicacion, ta wak mesora un mucha ta coy e ora e parti negativo. Esey ta locual cu Wit Gele Kruis ta traha riba dje y tin den e lessen paket, pa asina un mucha haya e educacion, pa ora cu e tin cu tuma decisionnan, e tum’e corecto. Hopi biaha locual cu kier pa e muchanan, pa cierto casonan, muchanan siña bisa no. Esey tambe tin den e pakete.

A base di tur e problemanan cu a señala, e lessenpakket aki a wordo traha hunto cu a kies pa Biba Amor di Corsou, unda cu WGK ta haci esaki adapta na nos cultura naturalmente y hunto ta traha pa educa nos muchanan. Pesey tambe a cuminsa den grupo 7 y 8, pasobra Corsou a cuminsa den 1ste voortgezet onderwijs, esta MAVO y HAVO. Pero Aruba a cuminsa den grupo 7 y 8, mirando cu hopi di nos muchanan ta cuminsa tempran cu e parti di ta activo tempran. Pesey a cuminsa den grupo 7. Por bisa cu a señala basta. Esey tambe ta un punto di atencion cu a wak e aña aki, cu durante di e lesnan, durante di voormeting, a señala basta problema. Ya caba den grupo 7, cu pa WGK, a señala. Asina aki por cuminsa tempran cu e muchanan cu tin un bagage of un trauma geschiedenis. Manera cu señala un problema, nan ta haya nan nazorg, nan por cuminsa wak kico e mester, un tratamento psicologico of guia of un tratamento psikiatrico, e ora e mucha por cuminsa tempran cu esaki, pa asina aki preveni un embaraso indesea. Preveni pa bay den e bida di droga. Mayoria di e muchanan cu kies pa marihuana y tende e motibonan pakico, ta por ehempel cu nan tin hopi problema y e marihuana ta chill e mucha of kita su problema. Of muchanan ta bisa cu nan a wordo ofreci. E circulo di amistad a ofrece e marihuana test. Nan ta bay test’e pasobra nan kier sa kico e ta. Tin di nan ta bisa cu a haci’e malo, pero tin di nan a keda riba dje, cu awor aki ta adicto, pasobra nan no por sali na dje. Nan mester di un tratamento. Tambe e parti cu hopi biaha cu muchanan ta cuminsa cu e marihuana na un edad hopi hoben.