Despues di dos siman di estudio, e expertonan internacional, local y boluntarionan ta descubri mas cu 20 especie di mata nobo pa Aruba
Fundacion Parke Nacional Aruba (FPNA), un fundacion independiente encarga cu e conservacion y maneho di e areanan terestial y marino proteha na Aruba hunto cu Wageningen University & Research (WUR) y Carmabi ta anuncia cu a descubri mas cu 20 diferente sorto di especie di mata nobo pa Aruba. Den un periodo di dos siman, Dr. Andre van Proosdij y Dr. John Janssen di Wageningen University & Research hunto cu Erik Houtepen, Head of Consultancy Department di Carmabi, Giancarlo Nunes, Research and Conservation Manager di FPNA, partnernan local y boluntarionan a bay bishita e diferente areanan na Aruba manera Saliña Malmok, Saliña Cerca, Ser’i Teishi y Sero Colorado pa djis nombra algun y asina studia mas di Aruba su vegetacion.
E ultimo estudio di vegetacion haci na Aruba tawata den añanan 1990 door di John de Freitas di Carmabi. Nunca a publica e rapport aki. Sinembargo, aña pasa, Dutch Caribbean Nature Alliance (DCNA) y Wageningen University & Research (WUR) a aloca fondonan pa asina completa y publica e rapport di vegetacion di Aruba. Ademas di haci estudio di vegetacion, e team di experto internacional cu ta na Aruba tambe tin como meta pa haci un reencuesta di e datonan obteni for di e estudio di vegetacion haci den añanan 1990, mapa e areanan nobo protehi cu no tawata parti di e estudio di vegetacion haci anteriormente, tambe registra especie di matanan encontra na Aruba den e database di distribucion di mata cu a lansa e siman aki. Y por ultimo, e team a bin pa crea capacidad di nos partnernan local y boluntarionan di organisacionnan manera Directie Natuur en Milieu (DNM), StimAruba, Ban Lanta y Planta y Santa Rosa pa asina ekipa otro nan cu conocemento y habilidad pa asina por tin mas hende cu tin e capacidad cu por haci estudio di vegetacion na Aruba. E estudio di vegetacion cu a tuma luga den e ultimo dos simannan aki a lo provee datonan cu lo usa pa un analisis preliminario pa wak con e vegetacion di Aruba a cambia e ultimo 25 añanan.
Loke si por confirma ta cu a descubri mas di 20 diferente especie di mata pa Aruba, y algun di e especie di mata nan aki ta nobo pa islanan ABC y tambe nobo pa Caribe Hulandes. Algun di e especie di matanan nobo descubri ta inclui Melochia parvifolia y Cienfuegosia cf. affinis. Ta importante pa pone enfasis cu Aruba tin un bioversidad di mata hopi diverso y ta sumamente importante pa nos tin un raport di vegetacion pa Aruba, pa asina, unda cu mester, traha riba plannan di con ta bay conserva y proteha e vegetacion di Aruba.
Por ultimo, desde aña 2018, Wageningen University & Research y Carmabi ta trahando hunto pa colecciona dato historico y dato mas recien tocante composicion di vegetacion y distribucion di cierto especie di mata na e seis islanan di Caribe Hulandes. Observacionnan di mata di e database CACTUS aki awor ta disponibel online atraves di e website di DCBD (http://speciesdistribution.dcbd.nl).E website aki a wordo lansa na Aruba e siman cu a pasa aki.
E database CACTUS ta consisti di alrededor 2,500 releves di vegetacion digitalisa, resultando den casi 40,000 observacion di especie di mata. Esakinan ta keda complementa pa casi 10,000 registracion di mata cu potret digital, database di cuidadanonan cientifico, GBIF, reportahe di inventario y registracion adicional di veld. Pa mas di 80% di e total di e especienan di mata vascular nativo y no nativo presente na e seis islanan, awor ta dispone di algun observacion, cu ta cubri principalmente e periodo di 1950 pa 2022. Actualmente ta ehecutando un proyecto NLBIF cu e meta pa digitalisa registro di herbario historico adicional pa tur e seis islanan.
E datonan ta presenta riba un resolucion cuadra di 1×1 km den e website. E datonan geograficamente mas detaya ta disponibel ariba peticion, cu tin un meta cientifico of di conservacion. E website ta permiti seleccion di observacion dentro di temporada di aña, unda ta permiti analisis di tendencia di distribuicion di cierto especie, specialmente den caso di datonan similar den e periodo compara. E analisis di tendencia ta un herment esencial pa construi listanan cora di especie den peliger di extincion. Ademas ta posibel pa mira gap di data pa especienan specifico, loke por anima e jaagdonan di mata entusiasma pa provee registro di observacion nobo di e matanan aki.
E cantidad di observacion pa isla ta diferencia hopi, cu mayoria di e registronan (56 %) di Corsou, sigui pa Aruba (13%) y Boneiro (11%). Pa Sint Maarten, e datonan ainda ta relativamente scars. Ta agrega registro nobo ariba base regular, despues di cua ta actualisa e data presenta den e website di DCBD. Pa mas informacion of pa explora por bishita http://speciesdistribution.dcbd.nl
Fundacion Parke Nacional Aruba ta maneha aproximandamente 24% di Aruba su tereno natural cual ta designa como area natural protehi y como un organisacion di maneho di conservacion nos ta comprometi na preserva, proteha y mantene un sistema ecologico cu ta diverso, saludabel y resiliente pa Aruba.