Hopi cos a tene cuenta cune ora di investiga e historia di Casnan Floria na Aruba

Durante e investigacion riba e proyecto di casnan Floria, a ripara tambe e color di e verfnan cu tabata wordo uza. Si ta relata cu esunnan cu ta riba e edificionan. No por conclui esey. Tin cu kita e manera di pensa cu e no a wordo aangebracht pa e indjannan.

Loke si ta pasa cu ta bisa cu tin e cultura di e indjannan cu si ta traspasa di generacion pa generacion. Loke Romy cu a haci e investigacion tambe,  a haya hopi problema cun’e, ta cu ora e tabata bay cerca hendenan grandi, hopi biaha nan tin miedo di conta di e bijgeloof cu nos tin den nos manera di biba. Ora cu Webb-Kock, e ta hay’e hopi mas lihe, podise door cu ta papia e mesun papiamento cunan y Romy no tabata papia papiamento. Despues nan a habri y splica varios cos. A bay busca e herkomst di unda esaki ta bin y a haya sa cu esaki a wordo haci door di un mucha homber cu yama Simon Donata. E ta e prome mucha homber cu eigenlijk a cuminsa siña e ofishi di metsla.

Simon Donata a bin Aruba cu edad di 6 aña. Ora cu el a bin, el a bin cu un capitan y a haya sa cu el a bin di Colombia. Den hopi buki tin poni cu e ta bin di Levorno, Italia. Esey no ta corecto. Tin confusion eynan. Mester a verifica pasobra tin un contradiccion y pesey ta gradici Archivo Historico cu a yuda pa duna e prueba cu nan tin, cu en berdad Simon Donata a bin, pero di Indiaanse Kust. E ta bin di Colombia. E tabata un esclabo cu a wordo regala na e pastoor. E ora ey pastoor a batis’e y dun’e e nomber Donata, cu de facto cu ta bin for di Donacion. Asina su nomber a existi. Tin den e buki, hopi metsla. Pesey a haci e yamada publico pa tur bin dilanti. Si mira famia Donata, cual tin’e skirbi, por mira cuanto yiu di nan y tin nan fechanan tambe, cua di nan tur tabata metsla.

Bao di confusion entre Donata cu e parti cu si ta bin di Italia, ta bin door di Alexander Donata, kende ta su yiu, a bay traha riba Bushiribana. Na Bushiribana, el a traha cu metslanan cu a bin di Levorno, Italia. Den pasado nan a mira Donata den Pura, a bisa cu Donata ta bin di Italia. Esaki tabata algo cu ta coregi y ta sigur cu lo tin cosnan den e rapport cu aki 10 of 20 aña tambe nan ta bay bisa cu loke a wordo skirbi tin cu wordo coregi. Semper un estudio ta un momentopname.

A traha un tijdlijn cu a mira cu pa mas of menos 1820, e decoracionnan a cuminsa te mas of menos 1920. A skirbi tambe ken a traha kico y tin tambe, Washington 65, 1895, ta e cas cu tey ainda cu a wordo traha y ta na Noord door di famia Christiaans y tin hende ta biba aden ainda.

Esey ta un di e prome casnan cu tey ainda.

A haci un estudio tambe riba e heksimbool, cual ta bin for di Pennsylvania, Merca, pa wak su relacionnan. Por a mira cu un di nan por a reconoce nos flor bek. Esun di nan ta pinta riba palo y e tin hopi mas decoracion rond di dje. E ta den color. E no ta mesun cos cu esun di Aruba, pasobra esun di Aruba ta traha den cement. Tin cu bisa cu e ta unico.

A wak tambe na diferente simbolo, por ehempel a mira tambe Hulanda y Alemania, unda cu por mira e famoso Uilenbord. E Uilenbord ta un elemento tambe di palo cu ta wordo traha riba casnan na Hulanda. Ta reconoce si nos zwanen, cual ta simbolonan cu podise tambe a wordo copia aki na Aruba, pero toch e ta un compilacion di nos mesun diseñonan cu a wordo haci.