DOW a tuma e pasonan necesario pa contene e fuel for di hospital

DOW a haya diabierna mainta un yamada di Brandweer unda cu nan a wordo informa cu tin un spill di dieselfuel na hospital. Una bes cu a haya e yamada aki, nan a tuma contacto cu nan team na e planta di tratamento y tambe team di riolering. Segun Frank Benita, e planta aki na Bubali, a cuminsa mobilisa tur hende pa wak si e fuel a yega planta si of no.
Na e momento ey no tabata tin indicacion. Den esey tambe a forma e team di calamidad na DOW, unda cu a sinta hunto y brainstorm e pasonan cu tin cu bay tuma. A scoge pa manda e trucknan di vacuum na e liftstation na Costa Linda, cu ta mas cerca di hospital pa nan por captura e fuel prome cu e yega planta.

Tambe nan a scoge e ora eynan un paar di e trucknan bin na e planta, na e boca, pa tambe por saca esaki prome cu e haci efecto den e sistema. Despues di 1 of 2 ora, a bin ripara cu e planta a wordo afecta door di e fuel y keto bay ta den operacion pa limita e efecto di e fuel aki den e sistema biologico di e planta. Tambe pa preveni cu esaki bay den Bubali Plas.

 

Holo di fuel

Benita a splica cu en principio e fuel lo causa cu e bacterianan den e planta ta bay muri. Cu nan no ta bay haya un proceso cu ta optimal. Pero mirando e backend di e planta, te awor aki no tin indicacion cu fuel a yega na e parti patras di e planta, esta e parti final.

 

Bida na Bubali Plas

E bida na Bubali Plas ta trankil te asina leu. Benita a splica tambe cu nan ta na altura cuanto fuel a bay. Ta un cantidad di mas of menos 9 mil liter cu ta mas of menos 9 cub cu si pone por ehempel un di e trucknan di DOW, ta 20 cub, pero e problema ta sinta cu durante e dia, e no ta bin den bulk. E ta keda alarga su bida den e sistema di riolering. E personal di DOW lo keda na e sitio te ora ta necesario, pa asina evita cu e fuel bay den medio ambiente.

 

Via liña di riolering

Hospital ta conecta cu e planta di purificacion via un liña di riolering. Eynan tambe e team di DOW ta bezig ta atacando e problema eynan door di saca e fuel directamente for di eynan. Tambe a tuma contacto cu un compania aheno cu lo bay duna un producto cu por combati e efectonan di fuel y esaki ta wardando pa e yega planta, pa asina por aplik’e tambe na e planta y tambe den e sistema di riool.

 

Causa daño

E planta ta un planta cu ta, a base biologico y e fuel aki ta mata e bacterianan cu mester haci e trabao di purifica e awa cu ta bin di riool.

Durante proceso a mira cu no tin daño causa. Pero esaki por tuma su tempo. Durante e dia pasa, e ora por investig’e, evalu’e, y si tin cu tuma mas medida, lo haci esaki tambe.

 

Cuanto a saca

E trucknan cu nan tin ta carga mas of menos 20 cub. Na e pomp station a saca 3 pa 5 truck caba. Na final full e conteo cuanto truck a saca y kico e efecto a haci cu e planta.

 

Kico lo pasa despues

Benita a comenta cu a buta nan den e droogbedden, cu ta un structura di concreto. Akinan ta bay basha santo pa e parti di verdamping tambe. Despues tin cu bay den combersacion tambe cu DNM, pa por wak ta unda por bay deposita e santo aki cu ta contamina cu fuel.

 

Recibo pa hospital

Zowiezo tin cu sinta cu hospital y evalua ta dicon e fuel, con bin el a bin end up den e sistema di riool. Eynan, hunto cu nan por wak ki gastonan tambe ta envolvi den e parti aki di operacion, Benita a finalisa.