Ronella Tjin Asjoe-Croes (ATA): E pandemia a afecta turismo mundial grandemente

E incertidumbre ta un factor cu a bin ta mira memey di e pandemia aki, segun CEO di Aruba Tourism Authority (ATA), Ronella Tjin Asjoe-Croes.

Sin duda e pandemia a afecta grandemente e mundo di turismo globalmente. Segun United Nations World Tourism Organization, a calcula cu e continente di America, incluyendo Caribe, por ta cerando e aña aki cu un recuperacion di 35% di locual nan a mira y a ricibi aña pasa.

Ronella Tjin Asjoe-Croes (ATA): E pandemia a afecta turismo mundial grandemente

Ronella Tjin Asjoe-Croes (ATA): E pandemia a afecta turismo mundial grandemente. Click link pa mas https://24ora.news/32G0ySN

Posted by 24ora on Thursday, November 12, 2020

Por ehempel un continente Asiatico, pa esey ta pone cu e recuperacion por ta na 31% pa final di e aña aki. Sigur cifranan hopi diferente cu locual nos como Aruba, pero tambe turismo global ta custumbra di mira.

Esaki tin di haber cu  factor di e insiguridad y e tumamento di decision cu toch ta tuma un tiki mas esfuerso pa conduci un biahe. E tin di haber tambe cu e situacion local na e diferente paisnan. E tin di haber sin duda cu situacionnan economico tambe y tur esey ta hunga un papel.

Pa e parti di Merca, sigur e parti di eleccion no ta importa cu nos ta den e pandemia, pero tambe añanan anterior, por mira cu sigur tin un pausa den tumamento di decisionnan di un biahe. Tur hende ta pendiente di resultado, e ta conduci na cierto grado di incertidumbre.

Pero unabes cu esaki pasa, normalmente ta mira e ora cu hendenan ta switch bek y cuminsa e ora planifica of tuma e decision pa haci e biahe. Principalmente den temporada cu ta sigui aki di unda hopi di esnan cu ta biaha ta bishita camindanan cu ta bira friu. Esey ta hunga su factor tambe.

Sigur e tempo den e diferente luganan aki ta hunga un factor. Tin resultadonan di october. Ta mira cu ta awor aki na un recuperacion di 32% di locual a ricibi aña pasa.

Si conta e lunanan di januari, februari, maart, tambe juli te cu october, esey ta duna e ora ey e recuperacion di 32% te cu awor aki.

Meta ta pa yega fin di aña cu un recuperacion di entre 30 y 40%. Esaki por ta e ora ey kisas rond di 35% ora cera aña. Esaki ta den liña cu United Nations World Tourism Organization ta anticipa pa e continente di America’s cu ta inclui e ora Caribe.

Si mira luna di september y october, locual a ricibi na october ta 61% mas di locual a ricibi na september. Ta mira hopi cla tambe cu e maneho di e virus y e cantidad di casonan, con esaki ta impacta september, cu a baha den cantidad di turista, con a recupera e ora den october y si sigui na e grado eynan, por ta por cera aña na un recuperacion di 35%. Cu ainda ta hopi abao, pero ta den contexto di loke ta anticipa.

Otro mercadonan

Awor aki cu e casonan positivo ta mas bao di control, manera a bin ta comunica tambe, ATA sigur a haci ahustacion na restriccionnan cu tin pa drenta Aruba y na e fluho di bishitantenan.

Y asina a tuma algun decision manera baha prijs di e seguro mandatorio pa esnan cu ta bishita Aruba. Esey ta un estimulo pa entrada di mas bishitante. A elimina diferencia di maneho entre areanan den Merca, unda cu tin mas caso y areanan cu tin menos caso.

E paso eynan ta alivia y ta haci posibel cu por bishita mas facil. Tambe a indica cu lo ta habriendo pa Latino America y ayera, a anuncia Aruba su asociacion cu JetBlue y laboratorio Mericano De Vault, unda cu tur esnan cu ta bishita Aruba cu JetBlue awor aki, via JetBlue mes nan ta haya posibilidad pa haci e test cu ta mandatorio pa Aruba y entrega esaki dentro di e termino stipula.

Esey ta un adelanto hopi grandi pasobra e ta un di e retonan cu e bishitantenan ta topa cun’e. Esaki ta algo significante, principalmente considerando cu aña pasa JetBlue a percura pa trece 23% di nos bishitantenan y e aña aki, ora wak juli te cu october, unda a ricibi un total di 65 mil bishitante mas of menos, JetBlue a trece 25% di e bishitantenan aki.

Cu e adelanto aki ta kere cu esaki ta un otro paso mas pa stimula bishitante. Pero cu ingreso di mas bishitante y considerando cu e situacion y desaroyo di COVID lo keda uno cambiante den diferente di e paisnan aki, “ta sigui ta hopi importante pa mantene nos mes na protocolnan y proteha nos mes.”

Tur e restriccionnan cu ta keda vigente pa bishitantenan ta pa por purba di contene tambe e importacion di e virus na Aruba. Esey ta keda parti di e maneho. Ta keda mantene esey, pero no por descarta cu lo por tin importacion di casonan por medio di turistanan.

“Si wak cuanto nos a ricibi den e prome lunanan di reapertura, te cu september, tin mas of menos 45 mil bishitante, mas of menos 35 pa 40 caso positivo a bin di turistanan. Si por sigui mantene asina ey, por pasa un temporada halto tambe cu e cantidad di casonan conteni.”