A atrae varios socio nobo den Aruba Meets Europe 2018

Awe tabata tin apertura di Aruba Meets Europe. CEO di ATA, Ronella Tjin Asjoe-Croes, a splica cu esaki ta un conferencia cu tin su importancia pa e strategia pa mantene socionan existente entusiasma, reconecta nan kico Aruba kiermen, kico Aruba ta brinda, pero tambe pa atrae socionan nobo.

Esey ta netamente loke por a mira den Aruba Meets Europe 2018, un combinacion di socionan existente, pero di paisnan y socionan nobo cu ta nifica potencial negoshinan nobo.

Mas cu claro ta trata di brinda nan un programa unda cu ta haya informacionnan concreto y e parti awe mainta tabata brinda netamente parti di con Aruba su turismo a desaroya, resultadonan pa loke ta e mercado Europeo, cual por cierto ta uno hopi positivo y tambe presenta campañanan nobo, combina cu kico Aruba ta haci pa inverti den su producto turistico y sigui eleva e experiencia di bishitante.

A logra esey awe mainta y esey no ta solamente e comienso. Tin un programa pa henter e siman.

ATA: Mercado Europeo a crece cu 6% pa 2018

Awe tabata tin apertura di Aruba Meets Europe. CEO di ATA, Ronella Tjin Asjoe-Croes, a splica cu esaki ta un conferencia cu tin su importancia pa e strategia pa mantene socionan existente entusiasma, reconecta nan kico Aruba kiermen, kico Aruba ta brinda, pero tambe pa atrae socionan nobo.

Posted by 24ora on Tuesday, April 17, 2018

Ya esaki ta di dos evento. E evento di ayera nochi a conta cu presencia di miembronan di parlamento, cual a duna realce na e hecho cu turismo ta sumamente importante pa Aruba. Hopi di esnan cu tabata presente, ta bin di paisnan cu tin diversificacion economico. Pero den caso di Aruba, ta bon cla cu Aruba ta e di dos pais mas dependiente na mundo, pa loke ta trata contribucion di GDP y empleo.

Pesey pa nos e ta “serious business” y ATA ta tum’e hopi na serio. Tipo di conferencianan asina aki ta yuda sigur logra metanan pa diferente di e mercadonan. Den e caso aki e mercado Europeo.

Cambio den e mercado Europeo

Tjin Asjoe-Croes a splica cu aña pasa a mira un crecemento di 5% di Europa. E ta yuda sigur mitiga y compensa impactonan for di entre otro mercado di Venezuela. E aña aki pa prome cuartal por a mira un crecemento di 6% for di Europa. De facto tur mercado di Europa a mustra un crecemento. E ta canando den bon direccion conforme e metanan cu ta stipula. Mester bisa cu no obstante bahada di Venezuela aña pasa, cu a impacta e cantidad y volumen di bishitante cu a ricibi, ta contento si cu e strategia di pusha Europa, di pusha Norte America, Latino America, cu excepcion di Venezuela, cu esey a logra pone si cu ta mira crecemento den entrada pa pais Aruba aña pasa y ta premira cu esey lo continua e aña aki.

Esey ta e parti di mas importante cu no ta importa cua reto. Di parti di ATA y socionan den Turismo, mester ta conciente cu no por lag’e crea un impacto cu ta bay atras den entrada. Entrada pa pais ta hopi importante y te cu aña pasa, te cu e tercer cuartal di aña, Banco Central a raporta cu Tourism Receipt a subi cu 4.2%.

E ta canando den bon direccion, no obstante un Venezuela cu tin su dificultadnan.

Atraccion di e mercado Europe

Nos ta posiciona como isla, cu prijsnan mas eleva cu otro. E disposicion di esnan cu ta bishita pa sigui paga, ta bisa hopi. No obstante ta monitorea si e satisfaccion di por ehempel bishitantenan, ta midi nan disponibilidad pa bolbe Aruba y nan disponibilidad pa recomenda Aruba.

Te cu awor aki a bisa y a comparti cu eseynan ta mustra bon. Claro bo ta haya comentarionan cu Aruba ta caro. Segun Tjin Asjoe, den e caso di Aruba, e hecho cu tin e otro atributonan, fuera di e prijs cu ta pone cu e bishitante ta bay toch cu un satisfaccion asina grandi, cu ta bisa cu esaki ta un bon balor pa su placa. Esey ta loke ta keda midi di cerca, ta un di e retonan di mas grandi. Pesey tambe un ATA cu ta bisa y ta ripiti hopi biaha cu e importancia den e faceta cu Aruba su turismo ta awor aki den dje, importancia pa enfoca riba desaroyo di bo producto, locual cu bo ta ofrece. No solamente loke ta comunica internacional y mercadea, pero e desaroyo di e producto aki tin cu haya un atencion eleva di tur concerni.

No solamente di ATA. Mester enfoca riba dje. No solamente pa percura pa e balor, e hendenan sinti cu e balor di loke nan ta paga, nan ta hay’e bek, pa esey ta sigur bon maneha. Pero tambe si kier sigui eleva, loke nan ta laga atras ainda mas, mester di diversifica nos producto, mester innova den loke ta ofrece. Duna nan cosnan nobo pa asina nan por gasta mas. Esey ta strategianan cu sigur ta hayando hopi atencion di parti di ATA y otronan tambe ta contribui, segun Ronella Tjin Asjoe-Croes.