Ley a pasa pero no ta cla: No por cuminsa cobra $20 ainda riba ED Card

Tabata na luna di mei ultimo cu un mayoria den Parlamento a aproba e ley den cual ta regla cu desde dia 1 di juli 2024 ta cobra “Environmental Levy” di $20 na entrada di nos isla. Turista lo pag’e na momento cu nan yena informacion di biahe riba e ED-Card. Pero aunke e ley a pasa, e sistema ainda no ta cla y como tal e ley a drenta na vigor ayera dia 1 di juli pero sin cu por cobra ainda.

Mester menciona cu den e ley aki, a regla tambe a privatisacion di e “rioolwaterzuiveringsinstallatie” (RWZI). Aunke cu mester subraya cu e fraccionnan di MEP y RAIZ a aproba e ley aki contra conseho di Raad van Advies. Den e mesun ley a atende e privatisacion di RWZI, e rioolstelsel y e insinerado cu ta sigura cu awo por colecta e fondonan y inversion por tuma luga pa asina garantisa cu e problema aki ta pasa pa pasado.

Departamentonan trahando banda di otro

No ta sigur ken ta responsabel pa ehecucion di e ley y ken ta “trekker” di e proyecto. Pasobra e mesun ED-Card aki lo atende cu varios informacion cu lo mester bay pa diferente departamento di gobierno, entre otro autoridad. Nan sigur no tin nada di haber cu e cobramento ni na unda e fondo ta destina. Pero como cu ningun hende ta mucho sigur di con un ke otro ta funciona, awo tur cos a manera keda para y tin hopi pregunta sin contesta, pa cual no por a cuminsa cobra turista ainda.

Conseho di Raad van Advies

Raad van Advies tabata contra di e ley aki, pa su cuadro legal pero tambe pa su embergadura financiero cu e ta trece cu ne. Y asina mes a pone e preocupacion aki un banda. E concepto di Ley cu a bay Raad van Advies, tabata tocante e Environmental Levy, pero den Parlamento a trata e ED-card. For di e industria turistico a haya varios carta cu ta señala cual ta e metodonan cu nan ta sostene. Uno tabata e introduccion na airport, TPL, di dos e ED-card y e ultimo tabata e Environmental levy.

Cobra via ED Card

E concepto di ley ta splica ken ta haya excepcion di cobransa. Mucha bou di 8 aña (5% di tur persona cu ta bishita Aruba, crew di aerolinea y studiante), tur residente di Aruba, tur ta excepcion cu a tene cu ne den e ley. Minister Ursell Arends a bisa dia cu a trata e ley cu esaki ta e solucion mas viabel, ya cu si a bin cu e rioolheffing, pa tur hende paga, despues oposicion y te hasta medionan di comunicacion lo a tilda gobierno di bin cu mas medida riba pueblo. Pero di e manera aki, ta garantisa cu e fondonan tuma luga. Ta 81 miyon florin lo inverti den RWZI Bubali y 61 miyon florin lo bay inverti, reparti den RWZI Parkietenbos y RWZI Zeewijk. Ta inversionnan cuantioso.

Environmental Levy

Ora papia di Environmental Levy, esey ta algo diferente. Pero e “sustainibility fee” cu lo cobra lo  pasa directamente pa e compania cu ta sigura e acreedornan cu tin un entrada garantisa, cu ta haya e fondonan disponibel pa haci inversion. A pronostica cu pa dia 1 di juli, Aruba Wastewater Sustainable Solutions N.V. (AWSS) lo tabata un realidad operacional y lo a cuminsa colecta e fondonan. Unabes cu implementa e inversionnan a corto plaso ya pa1 di november por bisa cu lo por cuminsa sinti e diferencia y e holo na Bubaliplas lo ta elimina pa sigur 80%.