Scohe co’i hunga cu ta safe pa bo yiu di 0 – 6 aña

Como mayor  bo ta responsabel pa sigura cu co’i hunga di bo yiu ta safe y ta cuadra cu su edad.  E siguiente informacion por yuda bo dicidi cua co’i hunga ta mas miho pa bo yiu.

1.Lesa e label prome cu bo cumpra un co’i hunga. Esaki ta contene informacion valioso ora di scoge un co’i hunga. E ta menciona pa cua edad e co’i hunga ta apropia y si supervision di un adulto ta conseha. Ora cu cumpra e co’i hunga mustra bo yiu con pa uza e co’i hunga di un manera safe.

2. Scoge co’i hunga grandi. Percura cu tur parti di e co’i hunga ta mas grandi cu bo yiu su boca. Asina bo ta preveni cu e por guli y pega cu obhetonan.

3. Evita co’i hunga cu ta tira obheto den aire. E obheto por dal un hende den su wowo of e por wordo guli y por causa cu bo yiu ta pega cu ne.

4. Proteha bo yiu su oido. Evita co’i hunga cu tin zonido duro of skerpi. Puntra den tienda si bo por test e co’i hunga pa por determina con duro e ta zona. No cumpra co’i hunga cu ta zona mucho duro pa bo yiu su oido sensitivo.

5. Check peluche pa wak con fuerte e ta traha. Sigura cu wowonan, nanishi y otro partinan ta bon pega of bon cosi. Check si e zom y randnan tambe ta bon cosi.  Kita tur strik of cabuya pa evita cu bo yiu por pas’e rond di garganta y horca su mes.  No cumpra peluche cu ta yena cu substancia cu por stik of sofoca bo yiu si e guli’e.

6. Cuidao cu punta y rand skerpi y co’i hunga cu ta traha di un material cu ta kibra lihe. No cumpra co’i hunga cu tin metal na dje pa mucha bou di 3 aña.

7. Check bon pa substancia toxico.  Ora cumpra verf, krijt, crayon y stift sigura cu nan no ta toxico. Bateria ta toxico y alabes si e ta chikito bo yiu por guli’e.

8. Un wega educativo cu ta encera experimento kimico no ta bon pa mucha bou di 12 aña.  Si tin un wega asina na cas pa muchanan mas grandi mester zorg cu ora cu no ta uza e wega e ta warda na un luga sigur, leu for di muchanan mas chikito.

9. Sea cauteloso cu co’i hunga cu ta colga na cama di un baby. Mantene tur cabuya y

10. waya na unda e co’i hunga ta colga mas cortico posibel. Nan por causa cu e baby por horca su mes ora cu e cuminsa gatia of purba para.

11. Pone atencion riba e tipo di caha di co’i  hunga cu bo ta cumpra. Check si e rand ta skerpi y si e ta traha di material toxico.  Si e caha tin un tapa, esaki mester ta stevig y mester por tin un sosten pa e keda habri sin dal cera diripiente. Si e caha ta grandi, e mester tin buraco dor di cual un mucha por hala rosea, den caso cu e drenta y keda pega den e caha.  En general ta miho pa no tin tapa pa e caha.

Recomendacion basa riba edad di mucha

E recomendacion di edad riba un pakete di co’i hunga ta hopi importante.  E ta refleha e seguridad di un co’i hunga basa riba 4 categoria:

•             e aspectonan di siguridad di e co’i hunga y posibel peliger di stekmento;

•             e habilidad fisico di e mucha pa por hunga cu e co’i hunga;

•             e habilidad di e mucha pa compronde con pa uza e co’i hunga;

•             e necesidad y interes na varios fase di desaroyo di mucha.

E recomendacion ta basa en general riba fase di desaroyo di mucha, pero mester tene cuenta cu cada mucha ta diferente.  Locual ta bon pa bo yiu kisas no ta cuadra cu habilidad y necesidad di un otro mucha.  Scoge co’i hunga cu ta cuadra cu bo yiu su habilidad. Co’i hunga cu ta mucho complica of simpel por wordo uza na un manera robes cu por herida bo yiu.

Berdad ta cu semper un accidente por pasa. E miho prevencion ta pa supervisa bo yiu su hungamento regularmente.  Tambe ta bon pa corda e siguiente tipnan:

•Mantene tur co’i hunga cu tin obheto chikito nan dje leu for di bo yiu, te yega e momento cu e no ta pone cos mas den su boca.  Esaki por ta rond di 5 aña.

•Tene blaas kibra of no supla leu for di mucha.  Esaki ta representa un peliger hopi grandi cu por causa cu e mucha por stik cu e blaas.  Tambe no laga bo yiu pone un blaas supla den su boca. E blaas por kibra y pega den su garganta.

•Preveni accidente door di para weganan cu ta peligroso, e.o. no laga bo yiu hunga cu co’i hunga cerca di un trapi, un swimming pool of den trafico.

Wardamento di co’i hunga

• Warda co’i hunga den un caha of riba un reki. Nan no mester ta den caminda unda por trompika of slip riba nan. 

• Co’i hunga di mucha mas grandi mester warda na un luga  unda mucha mas chikito no por yega.

• Siña bo yiu pa e recoge y warda su co’i hunga. Esaki lo yud’e bira responsabel pa su pertenencianan.

• Nunca warda co’i hunga den nan empake original. Esaki por contene nietjes cu por hinca of plastic cu por stik of sofoca un mucha.  Pa evita accidente tira e empake afo prome cu duna e mucha su co’i hunga.

Tene co’i hunga den bon condicion

•             Controla co’i hunganan regularmente.  Check si locual ta kibra por causa daño na bo yiu.  Wak si tin splinter riba co’i hunga di palo, si tin partinan los na un peluche, wayanan cu ta sali for di un co’i hunga of frusto riba co’i hunga di metal.

•             No laga co’i hunga di metal pafo di cas. Awasero of serena por causa cu nan ta frustia. 

•             Drecha of cambia locual ta kibra.

•             Si bo ta duda riba safety di un co’i hunga ta miho pa deshaci di dje.

Co’i hunga no mester ta caro pa e ta bon. Locual ta importante ta cu e ta safe y ta cuadra cu desaroyo, interes y habilidad di bo yiu.  Tene cuenta cu co’i hunga ta facilita pero no ta substitui e aspecto mas importante den educacion di bo yiu, cual ta e relacion di amor y confiansa entre abo y bo yiu.  Co’i hunga por aporta na e desaroyo di boso relacion, ora hunto boso ta experencia e alegria y goso cu hungamento ta trece cu n’e.  Fundacion Pa nos Muchanan ta conclui e serie di articulo tocante co’i hunga, hungamento y desaroyo di mucha cu e siguiente mensahe na tur mayor:

Disfruta di bo yiu awor, hunga cu n’e !!

Fuente: “Choosing Safe Toys” publica pa American Academy of Pediatrics.

Pa informacion of pregunta tocante educacion di mucha di 0 – 12 aña por acerca Fundacion Pa Nos Muchanan na Cumana 2, telefon: 583-4247 / 588-0856

e-mail: [email protected]  website: www.fpnm.aw