Raiz: Migracion ta afectando Aruba of no?

Den e articulo anterior a analisa brevemente e factornan cu ta hunga un rol importante ora ta trata migracion. E “push” factornan pa un persona emigra for di su pais di origen, no ta den man di e pais “nobo”, manera nos por mira si nos tuma Venezuela como ehempel. Locual ta importante pa analisa ta kico lo por ta e  “pull” factornan cu ta haci Aruba asina atractivo pa personanan cu kier laga nan pais di origin pa inmigra na e pais “nobo”.

Si tuma na cuenta cu e salario minimo na Venezuela ta wordo calcula ariba US $ 6.00 pa luna y e placa rekeri pa por tin un bida sostenibel ta por lo menos US$300.00 + mensual, ta comprendibel dicon un manera Aruba ta un opcion asina atractivo. 

Ademas, por conta cu e posibilidad di un bon calidad di educacion (practicamente por nada) compara cu otro paisnan. Aruba tin leerplicht cual ta encera cu un mucha, legal of no, tin e obligacion pa wordo inscribi pa asina e por haña su educacion.

Algun di e pull-factornan cu ta haci Aruba asina interesante pa esnan cu kier bin biba y traha aki nan:

  1. Tin famia y amigonan bibando na Aruba caba, cu ta dispuesto pa paga pasashi y/of placa di entrada y cu por brinda nan parientenan un lugar pa keda; esaki ta cay bou di e teorianan di “chain migration” .
  2. E mesun famia y amigonan aki hopi biaha ta pidi pa extencion di estadia pa nan “bishitante”  por keda mas largo, sea pa e persona aki por busca un trabou, of pa e sigui traha mas largo — mayoria di biaha ilegalmente.
  3. Facilidad pa haña trabou den sector priva — na unda doñonan di trabou ta ansioso pa emplea  “cheap labour” pa tene gastonan abou, hopi biaha bou di e argumento cu nan no por haña Arubiano pa traha y p’esey no ta importa nan si e persona contrata ta legal of no.
  4. Nos maneho actual di admision di stranhero ainda no tin e capacidad pa por preveni  manipulacion cu e permisonan: p.e. ta haci peticionnan pa empleado/a domestico y no tin control ora e empleado/a aki bay traha den bar of construccion. E mesun personanan aki ta wordo permiti pa bolbe haci peticion pa permiso, ya cu nos sistema di maneho no ta procesa esnan cu a keda ilegal of cu a mal uza nan permiso. 
  5. Door di e maneho di admision di stranhero actual, (entre nan maneho di DP) desicionnan ta wordo basa ariba declaracionnan di doñonan di trabou y tin biaha asta ariba declaracionnan di e ilegalnan mes. Door cu no tin un maneho di manpowerplanning stipula cu ta basa ariba investigacionnan real y obhetivo, ta maneha e departamento aki basa ariba informacion ricibi y no echonan investiga.
  6. E maneho di admision di stranhero actual ta draai ariba emocion, p.e. e reunificacion familiar amplio cu no ta tene cuenta cu e reunficacionnan aki solamente mester conta pa casa y yiunan y no pa tur e bandanan di famia. 
  7. Cifranan di Centraal Bureau voor de Statistiek y Censo ta mustra claramente cu Aruba su poblacion ta behesiendo. Un maneho dirigi ariba cheap labor y no ariba Kennis Economie, ta trece cune cu stranheronan di edad medio tambe ta wordo otorga permiso, poniendo asina mas presion ariba nos instancianan y gobierno. En bes di concentra ariba nos propio muchanan y hobennan y prepara nan pa subi e mercado laboral, ta prefera di keda importa trahador di afo bou di e pretexto cu Aruba mester di nan.
  8. E facilidad pa manda placa pa exterior sin ningun restriccion of control. Tur e instancianan cu ta facilita esaki, no ta wordo controla y e personanan por manda cuanto placa cu nan ta desea, sea cual sea e origen di e placa.
  9. Door di falta di informacion concreto ariba esnan cu tin un antecedente criminal, criminalnan sa cu door di drenta na un forma clandestino nan por “integra” na Aruba facilmente trahando ilegalmente. Companianan no ta haci ningun screening di e personanan en cuestion.
  10. Falta di control debido na costa:  y esnan cu a wordo deporta caba sa bon cu e falta di control aki ta e porta habri pa nan drenta. Un boca ta bisa otro y asina e forma aki ta bira sumamente popular pa tur esnan cu no tin e placa suficiente pa drenta Aruba via airport y mustra nan placa di estadia.
  11. Door cu no tin e maneho mas al estilo Swiss Model, e inmigrante por keda infinitamente na Aruba, sigui pidi permiso, keda wordo nenga, sigui traha y despues haña porfin su tan spera permiso sin cu a tene na cuenta tur su añanan di ilegalidad. 
  12. E asunto di pidimento di Asilo y e echo cu no tin un Centro di Asilo na unda e personanan aki por keda te dia cu ta dicidi ariba nan peticion. Pa sobrebibi nan ta bay traha ilegalmente, manda placa afor, y warda te ora lunasnan bira añas pa nan haña un contesta.
  13. Nos leynan no ta protege nos trahadonan local. Esaki ta trece cune cu hopi compania ta emplea hendenan di nan propio origen.
  14. E sancionnan pa e dunandonan di trabou na ilegalnan ta hopi abou. Como e dunadonan di trabou sa esaki, nan no ta worry pa paga e boet pasobra nan ta gana mas door di no paga e belastingnan pa cu e trahado ilegal ey. 

E lista aki ta djis duna un par di ehempel con grandi e pull-factornan ta cu ta habri e fluho di migrantenan pa nos isla. RAIZ ta di opinion cu mester a cambia leynan dia bieu pa por controla e situacion cu ta sigui bay for di man. Den parti 3 lo sigui elabora riba e topico di migracion y su consecuencianan pa nos pais.