Castigo leve pa caso di pornografia infantil na Aruba

Rond mundo autoridadnan ta atacando pornografia infantil, caso Azul. Aruba a keda atras riba e area aki te cu aña pasa. Nunca prome tabatin un caso den Corte unda cu a acusa un ciudadano di posesion y distribuicion di material di pornografia infantil, te cu diabierna mainta ora cu e prome caso a keda trata.

Sanvis Jacintho Lacle di casi 60 aña, e prome acusado, a admiti for di momento cu Polisnan a detene. El a bisa di ta consciente cu loke el a haci no ta bon ni corecto, y a bisa cu esaki ta un adiccion. Mirando su confesion, Hues no tabatin motibo pa repasa Procesverbaal completo, y solamente a repasa riba su circunstancianan personal, manera rapport di psycholoog y di reclassering. E ultimo instancia aki a conseha pa dun’e un castigo combina, mirando su arepentimento y pa pone bou guia psicologico.

Den e evaluacion psicologico a bini dilanti cu e acusado ta un persona cu no por expresa su mes facilmente y e tin hopi rabia wanta. E ta emocionalmente stabiel y e chens cu e por ripiti esaki no ta hopi pasobra e ta consciente cu loke el a haci no ta corecto.

E acusacion contra Lacle ta cu den e periodo di augustus 2018 te cu juni 2019, el a haci su mes culpabel di tin material di pornografia infantil den su poder, pero tambe a ofrece esaki na otronan y a distribui esaki.

Segun Fiscal a splica, a logra trece e caso aki dilanti danki na herment nobo cu husticia a haya na nan disposicion. E seccion di RST na Corsou a haya software for di un organisacion na Merca cu ta combati pornografia infantil. E sistema aki ta detecta IP-addressnan cu ta bay riba sitenan of ta baha material di pornografia infantil. Apesar cu e IP-address ta cambia, via investigacionnan a bin cay riba e acusado aki.

Representante di Ministerio Publico a papia di e efecto y daño cu tin den pornografia infantil, con esaki ta afecta muchanan. “Unabes bo plama e material aki, no tin forma pa hala esaki bek aden,” Fiscal a bisa den su rekisitorio.

El a haci un analisis y comparacion cu casonan similar, principalmente na Hulanda pa mira ki demanda e lo por haci contra e acusado, kende a papia masha poco durante tratamento di su caso. Finalmente el a conclui cu e demanda adecua lo ta 24 luna, di cual 6 luna ta condicional y 2 aña di prueba. Tambe el a pidi pa e sigui curso di Reclassering.

Su Abogado tampoco a papia mucho mirando cu su cliente a acepta su culpabilidad y solamente a haci un apelacion pa tene cuenta cu mas su cliente keda den KIA, e no por produci su entrada y ta core riesgo di perde su cas.

Hues a cera tratamento di e caso y dicidi, despues di studia e caso, pa dicta sentencia mesora. Mirando e acusado directamente den su cara, el a bis’e cu un caso di pornografia infantil ta algo hopi serio. “Muchanan ta wordo mal uza, y esaki ta afectanan. Loke bo a haci ta completamente robes.”

Hues a splica tambe, na momento di lesa e sentencia, cu na Hulanda ta pone e atencion of enfasis, ora di impone un castigo cu ta bay tin un efecto represivo, cu ta evita ripiticion. Tambe a tene cuenta cu e ta un first offender, cu el a admiti mesora di ta fout, y tambe e cantidad di file envolvi den e caso aki, cu ta 25.000.  Teniendo cuenta cu tur esaki, e Hues ta haya cu e demanda di fiscal ta demasiado halto. P’esey a dicidi di impone 18 luna di cual 12 luna ta condicional, 3 aña di prueba y guia di Reclassering. Esaki ta nifica cu el a sali liber diabierna atardi.