Meteo ta confirma: Aruba no ta riba un alerta di tsunami

Den careda di 3’or y 10 di atardi, tabata tin un temblor basta fuerte e area di Jamaica y Cuba, cu a causa cu den area di Caribe, a emiti un alerta pa tsunami, sinembargo pa Aruba no ta e caso.

Director interino di e Departamento Meteorologico di Aruba (DMA) Dave Barkmeyer a splica cu den e caso cu e temblor aki tabata uno basta fuerte. Ta papia di e grensgeval cu ta 6.5 moment magnitud scale (antes Richter).

Den caso di 6.5 ta cuminsa preocupa, no cu no ta preocupa ora cu e ta 6.0 of algo asina. Pero 6.5 si. E cantidad di energia cu ta wordo libera y ta esey ta pone cu ta haya e movemento cu ta ocasiona e olanan cu bo ta haya den un tsunami.

Un tsunami no ta un ola, sino diferente ola. Nan por yega algun minuut, te ora despues di otro.

No tin ningun alerta di tsunami pa Aruba. Click link pa mas https://24ora.news/2Sa72n9

Posted by 24ora on Tuesday, January 28, 2020

Area di Aruba

Aruba sa haya temblor chikito chikito rond. Hopi biaha no ta nota nan, pero tin si. Vooral cerca di e costa di Venezuela. Ta hayando yen di temblor, 3.2, 3.algo. Tin biaha nos no ta sinti nan, pero nan tey.

E papel di Rampenbureau

Rino Hermans di Rampenbureau ta splica di su parti cu Meteo ta e National Warning Focal Point. Na momento cu nan haya e mensahe, e ta tuma contacto cu Rampenbureau y eynan ta bay evalua e siguiente mensahe cu ta drenta su tras, kico e ta bisa, si ta pone den e caso aki Caribbean Wide Tsunami of Local Tsunami.

A sosode cu tabata parti di Jamaica, Belize, Mexico, e area eynan a haya e Watch. Na e momento ey a haya for di Meteo e informacion, e coordinacion ta ay hopi estrecho cu otro prome cu alerta full un comunidad.

Den e caso aki tabatin 90 minuut pa alerta. Ora cu a yega na e conclusion cu no tabata tin efecto pa Aruba, e ora no tin mester di alerta of notifica tur hende cu tin un tsunami wartch. Mirando e magnitud aki, ta kere cu lo a bay den e fase di aftershock caba. Esaki no lo ta preocupante pa e temponan aki.

Otro instancianan

Tin un total di 32 dienst, cual ta henter e structura di Rampen. Na momento cu Rampenbureau y Meteo yega na un consenso, den termino di 8 minuut tin 32 dienst cu ta cuminsa prepara y bay den e watch fase, cu tambe tin cinco stage cu ta pasa door di dje.

Sa precies na momento cu haya e watch, tanto minuut nan tin pa ta prepara pa duna asistencia bek na e pueblo. Pero esey ta na momento cu yega un consenso cu Meteo. Basa riba esey ta tuma un decision.

Den caso di tsunami Meteo ta sak’e di biaha si tin un warning. Entre otro tambe ta notifica prome minister cu ta bay riba un warning. Cu tsunami no tin e espacio di bay full rond, bay pa yama rueda di prensa.

E ta bay sali hopi lihe. Ta pesey mes e ta dura mas of menos cinco pa dies minuut pa Meteo y Rampenbureau yega na un consensus. Ta bay riba watch, warning of kico lo bay haci.

Comunicacion interno mester ta importante

E comunicacion interno mester ta hopi importante. Ta pa e motibo ey mes den termino di cuater minuut, tin full e structura alerta. E cabesnan di e departamentonan, djey e alarmering interno ta bay tuma luga.

Ta test’e. E aña aki ta test e alarmering, kico ta e capacidad. Segun Hermans, e tsunami di mas cerca por yega Aruba den 40 minuut. Mester train pa ta alerta den 40 minuut, cual ta sosode tur maart.

Con pa sigui e alertanan aki

Hermans a splica cu e alerta, ora cu pone Aruba riba alerta real, e ora si ta e Alert FM. Eyriba ta sali un mensahe cu Aruba ta riba un alerta di tsunami. Probablemente si Meteo haya e informacion kico ta nan calculacion, tambe lo pone eyriba cu e hendenan no por haya un mega tsunami, pa no kere cu ora bisa cu ta riba un warning di tsunami, ta cos di 10 meter halto.

Probablemente ta bay bisa mas of menos den cuanto meter e ta bay yega Aruba. Pero esey ta bay dura algun minuut si. E prome ta pa ponebo riba watch, warning y kico ta e haltura y kico ta e efecto cu ta spera.