Corsou mester spaar 750 mil florin pa dia den cinco luna

Hulanda a pone man na garganta di Corsou: Haci cambio den e ultimo 5 lunanan di aña 2019 pa tapa un buraco di 112 miyon florin. Esaki ta nifica reduci un suma di 750 mil florin pa dia! Un trabou cu ta parce imposibel pero cu mester tuma luga, si of si.

Un publicacion riba e portal nu.nl ta menciona cu e informe aki ta para den e Decreto Real di dia 12 di juli ultimo cu a bin compaña cu e “aanwijzing” impone riba Corsou door di Conseho di Minister di Reino.

Hopi hende no tabata sa e contenido completo di e “aanwijzing”, pero awo a sali na cla cu e ta contene tres punto cu mester cumpli cu nan. Na prome luga tin e punto mas importante cu MESTER elimina e deficit di 112 miyon florin. Pero banda di esaki, mester compensa e deficitnan di 2017 y 2018. Ora cu conta e sumanan aki hunto, ta trata di un suma di 169.5 miyon. Mester compensa e suma aki door di realisa surplus den e presupuestonan di añanan 2020, 2021 y 2022.

E di tres exigencia ta pa Corsou kita e retraso cu e tin cu e fondo general di pensioen y cu Sociale Verzekeringsbank. Gobierno tin retraso den pago di e primanan na e instancianan aki y Hulanda ta exigi cu esaki mester ta up to date pa 31 di december 2022.

E articulo riba nu.nl ta menciona cu Prome Minister di Gobierno di Corsou, Eugene Rhuggenaath a informa Hulanda cu nan ta bay den apelacion na Raad van State. Esaki ta posibel y nan tin 30 dia pa cumpli cu e procedura formal, manera ta describi den e Rijkswet di Control Financiero.

Despues cu entrega e apelacion, ta yama un audiencia y na final Raad van State ta duna su conseho den un “ontwerpbesluit”. Pero e conseho aki ta bay pa Minister di Asuntonan Interno di Hulanda, kende tin dos luna di tempo pa dicidi si e ta propone Conseho di Minister di Reino pa reevalua e decision pa duna un “aanwijzing”.

E hecho cu ta bay den apelacion, no ta nifica cu Corsou no mester cumpli cu e exigencianan di e “aanwijzing”. Hopi lihe nan mester cuminsa tuma medidanan pa tapa e buraco grandi den e presupuesto, cu ta nifica baha e gastonan di Gobierno drasticamente y na mesun momento subi entradanan (belasting). E calculo haci ta mustra cu mester reduci gastonan cu 750.000 florin pa dia.

E noticia aki na Corsou tabatin su reaccion unda cu tanto sindicatonan como sector comercial a bisa cu e situacion aki lo bay crea hopi problema social.