Comercio: Stop di hunga “ruleta Ruso” cu nos turismo

Durante un conferencia di prensa diahuebs mainta e organisacion Comerciantenan Uni di Aruba a vocifera nan e preocupacionnan entre otro riba e obligacion cu Gobierno a pone riba nan pa no menciona BBO, BAZv y BAVP riba e factura cu ta duna clientenan pa servicio  brinda. Un sistema cu nan ta haya ta intransparente pero ta percura pa hopi problema pa e comerciantenan cu su implementacion.

Presenta na e conferencia di prensa tabata:   Anky Nucete di Wheels to Go Carrental  ; Jan van Nes di Aruba Gastronomic Association; Frans Ponson di DO It Center; Francis Saladin di Frasa Trading y John Chemaly di Mango. Hunto, Comerciantenan Uni,  nan ta emplea mas cu 10 mil persona. A splica cu Comerciantenan Uni ta un grupo di comerciante sin color politico cu a uni pa vocifera un preocupacion tocante e transparencia di e ley nobo  cu ta encera e BBO, BAZV y BAVP, cu ta afecta tur industria na Aruba.

Conferencia di prensa di Comerciante Uni Aruba

Posted by 24ora on Thursday, August 22, 2019

Nan apelacion ta pa Gobierno no presiona e comerciantenan cu ta cumpli cu nan debernan. Comerciantenan di diferente industria ta forma parti di e comision aki y esaki ta representa den e personanan cu a hiba palabra e mainta aki tambe.

Jan van Nes por ehempel a papia di e cambio cu a sinti caba den sector di gastronomia y hoteleria, unda cu tin hopi keho cu Aruba a bira caro. Gremionan a cana e mesun caminda, esta a skirbi carta pa Gobierno, a topa cu Gobernantenan, a haya cu nan splicacion ta valido y a haya disculpa cu nan no tabata envolvi den e proceso pa yega na un reforma fiscal. Hasta a wordo priminti cu ta bay instala un taskforce multiministerial cu mester traha di yega na un solucion pa e retonan cu e industria di restaurant (612) ta confronta cun’e. E motibo cu tin un organisacion di Comerciantenan Uni di Aruba pasobra cu despues di tur e reunionnan ey y promesa nada mas a pasa. “Te ainda nos industrianan ta confrontando e mesun retonan,” van Nes a bisa.

El a splica impuesto a aumenta, saconan di plastic a keda elimina (cu ta haci cu nan gastonan di operacion a subi). E aumento di impuesto a trece cun’e cu prijsnan di alcohol a subi drasticamente y a causa cu benta di bebida a baha drasticamente. “Awendia e bebida preferi den restaurantnan ta Balashi Cocktail.”  Na caminda tin “sugar tax” cu ta trece otro aumento di prijs, pero tambe e eliminacion di straw y foamboxes. E reemplaso di e materialnan aki ta hopi mas caro y restaurantnan mester absorba esaki of pas’e pa e consumidor.  El a duna e ehempel cu si nan mester bay cambia nan menu y otro material cu cada cambio cu sosode, e lo costa nan 50 mil florin.

Na final el a bisa cu loke tin nan disgusta ta cu nan mag pone riba menu si e “service charge” ta inclui of no pero nan no mag skirbi riba e recibo cu impuestonan ta inclui.

E situacion a bira cu turistanan ta bay riba beach cu nan cooler cu nan bebida of awa, ta comparti cuminda den restaurant, pasobra e prijsnan ta demasiado halto. El a haci un apelacion pa no hunga ruleta Ruso cu turismo pa cual nan ta haci un apelacion na Gobierno pa sinta na mesa pa “yega na un win-win situation”, cu ta algo simpel. Si economia di Aruba florece, caha di Gobierno ta florece.”