ATIA no ta mira motibo pa tanto urgencia pa pasa e ley di Serlimar

Aruba Trade and Industry Association (ATIA) ta elogia e manera critico cu miembronan di Parlamento a trata e propuesta di cambionan den e ley di Serlimar y ta gradici di a trece dilanti e preocupacionnan di gremionan. ATIA ta spera cu durante e siguiente reunion, e miembronan di Parlamento continua e tratamento di ley na e mesun manera y cu e decision cu nan tuma ta basa riba bienestar general di Aruba y e pilarnan principal cu a forma nos pais, cual un di nan ta un economia basa riba mercado liber.

Den anticipacion pa continuacion di e reunion di Parlamento pa trata e ley di Serlimar, ATIA ta reacciona riba implicacionnan di e ley aki. Prome cu e prome tanda di e reunion di Parlamento a tuma lugar, ATIA a manda varios carta cu preocupacionnan y pregunta pa Minister y a reuni cu Minister como tambe miembronan di Parlamento pa vocifera e preocupacionnan y e importancia di mantene un mercado liber caminda un level playing field lo ta e manera pa sigura un economia stabil.

Durante e prome reunion riba tratamento di e ley di Serlimar, Minister Otmar Oduber a presenta algun cambio. Sinembargo, e escencia caminda lo crea un posicion di competencia inhusto entre un compania estatal y sector priva, no a wordo cambia!

Minister ta insisti cu e ley nobo no ta preveni free enterprise y cu no ta creando un monopolio pa Serlimar. No obstante, un afvalstoffenheffing obligatorio implicitamente ta crea un situacion di competencia inhusto. Ademas, e hecho cu Serlimar ta ricibi un landsbijdrage di Gobierno ta haci’e posibel cu Serlimar por cobra un suma mas abou pa recoge desperdicio compara cu companianan priva, atrobe aportando na un nivel inhusto di competencia.

E introduccion di un bijzondere heffing pa turista ta sigui contribui na aumento di costonan pa turista cu ta bin disfruta di nos isla y cu ya caba tin algun aña ta vocifera cu Aruba dia pa dia ta birando mas caro. E suma di e bijzondere heffing porta riba su mes no ta halto, pero mester tene consideracion cu esaki no ta e unico heffing cu nos ta pidi turistanan paga y ta keda añadi mas y mas cada biaha. Mester corda cu turismo ta e unico pilar economico cu Aruba ta depende di dje y si mañan e turistanan dicidi di scoge un otro destinacion pasobra Aruba a bira mucho caro, nos economia lo haña un sla enorme.

ATIA ta sostene un plan integral pa maneho di desperdicio di nos isla y parti di esey ta inclui cera e dump na Parkietenbos. No tin cuestion cu mester bin un solucion pa e problematica di desperdicio riba nos isla. Sinembargo, ATIA ta para pa comercio y un mercado liber caminda demanda y oferta ta esun cu ta regula e mercado. ATIA no por sostene un cambio den ley cu ta obstrui e derecho di companianan priva pa competi na un manera husto y pa ofrece consumidor e libertad di escogencia di servicio.

Finalmente, ATIA no ta compronde dicon mester trata y pusha e aprobacion di e ley aki cu tanto pura. Ainda tin tanto pregunta, e sosten den comunidad pa e cambio di ley no ta grandi y siendo cu tin un alternativa temporario caminda ta dera bales di desperdicio. ATIA ta di opinion cu lo ta den beneficio di tur hende pa tuma e tempo necesario y traha riba un afvalstoffenverordening cu ta forma e framework pa e ley aki y purba bin cu un solucion cu ta carga sosten, cu ta duradero pa nos isla y beneficioso pa nos economia.