Mucha y adultonan te cu 24 aña cu ta bay scol ta haya tres yudansa for di DAS

Tur aña Departamento di Asuntonan Social ta duna sosten financiero pa loke ta e aña escolar nobo.
Harold Tromp, kende ta hefe interino di henter e seccion pa sosten financiero di Departamento di Asuntonan Social, a splica cu en berdad esaki ta un yudansa cu tin cu bisa cu casi tur mayor cu tin yiu cu ta bay scol of nan mes ta bay scol tambe, ta haci uzo di dje. Tur mayor cu tin yiu ta bay scol of nan mes ta bay scol, te cu 24 aña, tin e deber di trece tur aña ora aña escolar habri y e persona ta bay un scol den dia, volledig dagonderwijs, mester trece un identificacion di scol manera cu scol habri. Scol ta habri dia 17 y mester un declaracion di scol prome cu dia 30 di Augustus. Mester bisa cu e yudansa aki, of e declaracion aki ta encera tres yudansa. E prome yudansa cu ta haya ta pasobra tur mucha cu ta bay scol of e persona mes cu ta bay scol, nan ta haya den nan calculacion di e bijstand, ta haya mensualmente un suma di 250 florin te cu 24 aña. Pa bo continua of sigui hay’e, bo mester trece e declaracion di scol. Esaki ta e prome yudansa
Tambe tur aña den luna di September, e mayornan por ricibi eenmalig un suma di 220 florin. E ta asina cu e ta un maximo si di 800 florin pa famia. Esey ta nifica, cada mucha lo haya 220 florin, pero e famia no por haya mas cu 800 florin. Esaki ta e di dos yudansa.
E di tres yudansa ta caminda cu Gobierno ta yuda paga un parti di e obligacion di mayornan, esta e ouderlijke bijdrage. Den e caso aki Gobierno ta yuda te na un maximo di 120 florin. Si scol costa por ehempel 175, den e caso aki gobierno ta yuda cu 120 y e mayor mes ta paga 55 florin e ora.
E declaracion di scol ta encera tres ayudo y e tres ayudonan ey mester trece. Kier enfatisa si trece e declaracion laat, esta despues di 30 di Augustus, bo ta perde e eenmalig uitkering na luna di September y tambe bo ta perde yudansa cu Gobierno ta duna pa paga un parti di contribucion di mayor. E ouderlijke bijdrage. E parti di 250 florin cu bo ta haya tur luna den pago di bijstand, e luna di September bo ta perde sigur y si bo trece despues, bo ta hay’e e luna despues cu bo trece. Si bo trece por ehempel na September, bo ta haya e 250 florin pero na October y bo no ta hay’e bek. Tampoco lo no paga e contribucion di mayor y tampoco e eenmalige uitkering.

Cuanto hende ta haci uzo
En berdad, segun Tromp, casi tur cliente, of tur cliente mester haci uzo di dje. Si bo no a trece declaracion di scol, automaticamente e luna di September bo bijstand ta wordo para. Si bo no trece, e bijstand ta wordo para, e ora Departamento di Asuntonan Social pa wak si e persona mes, si e yiu of yiunan ta bay scol ainda. Por ta scol cu no ta ni na Aruba, cu a biaha y e ora eynan, e no tin derecho pa haya pa e yiu eynan.
E ultimo aña mas of menos 974 persona of mucha a haci uzo di dje.

Reaccion
Desde cu e anuncio a wordo haci, tin cu bisa cu a haya varios yamada caba. Tin hende ta puntrando si ta berdad cu e aña aki a aumenta e suma di 120 pa 220. Ta confirmando esaki cu ta berdad, solamente cu mester haya declaracion di scol y e ora por confirma si e persona ta bin na remarca of no. Ta hayando toch bon reaccion y berdad ta cu e luna aki, mas bien dia 17 cu scol habri, e muchanan ta haya e declaracion na scol. E ta un declaracion diseña pa departamento di Asuntonan Social y ta hay’e di e mayornan. E ora den e caso aki ta traha riba dje pa e cliente haya nan ayudo.

Contacto cu Gobierno
Tin cu agrega tur aña tin cu pidi permiso di gobierno pa loke ta paga pago di scol y ta menciona e suma tambe cuanto e ta bay costa. Ta traha un averahe cuanto e ta costa, Tromp a splica.