Tin casonan di syfilis cerca muchanan di 12 of 13 aña

Monique Giel-Labad, tienermoeder consulent di Wit Gele Kruis sa haya varios caso di menornan di edad cu ta haya malesanan sexualmente transmiti. Casonan asina ta hopi lamentabel. Ta diferente motibo con cu nan a bin na un malesa. Bo ta haya e parti di e gangbanging, esta cu diferente mucha homber, pero ariba dje bo tin cu wak cu e mucha muhe aki no tabata conciente den e sentido, cu bo ta haya cu unda nan ta droga e mucha muhe, unda cu nan ta dun’e alcohol y ora cu bo ta bao di influencia, bo no sa kico bo ta haci.

E parti aki a resalta. E parti unda cu tin mucha muhe cu ta bay cu hendenan mayor di edad, tambe a haya e aña aki cu nan a loop op, den un of otro manera cu malesanan di caya.

Esun cu mas Giel-Labad a wak e aña aki ta Syfilis, cu muchanan di 12 of 13 aña a haya esaki den e maneranan ya menciona.

Un biaha mas, e muchanan aki no tabata na tino, sea cu nan a droga nan, of duna nan hopi alcohol, unda cu e muchanan aki ta bay off. A haya tambe hobennan cu hendenan mas grandi. Eseynan cu ta esunnan cu a bin mas padilanti. Ainda tin cu pone den registro na cabamento di aña cu na momento cu traha e reporte final, ta pone e cifra corecto.

Giel-Labad ta registra nan, pero no tin e cifra corecto actualmente.

E parti aki ta e parti cu a hala hopi atencion e aña aki, unda cu bo kier bin den forma di un preventie programa, pero tambe e parti unda cu bo ta trece padilanti.

A ripara muchanan di 12 of 13 aña ta muchanan cu ta caba 6de klas y ta bay scol secundario. Pesey tambe e parti cu a traha riba dje, esta e parti di educacion sexual cu tin caba tres aña ta bezig cun’e. Awor aki ta cabanado cu e trayecto number 3, pa por cuminsa otro aña cu trayecto number 4 y 5. Esaki tambe tin’e den e lespakket, unda cu ta educa e muchanan riba e parti aki, esta e norma y balor, siña conoce ken bo ta topa. E no ta conta pa mucha muhe so, sino pa mucha homber tambe. Ken ta e persona cu bo ta conoce cu bo ta drenta den relacion, wak tur kico tin rond di dje. Bo ta haya hopi cu ora bo tende di e mucha muhenan aki den un aña cu a registra, nan tabata tin 5 pa 6 pareha y tur a tene relacion. Si a loop op un malesa transmiti, bo no sa di cua di nan bo a hay’e. Ora bo ta meld esaki, naturalmente tur esunnan cu bo tabata tin relacion, tur tin cu bin dilanti, pasobra un di nan mester tin’e, pa e por haya su tratamento.

Monique Giel – Labad ta conta con e aña 2017 a bay.

Posted by 24ora on Tuesday, December 19, 2017

No ta un tarea facil. Ta hopi locual cu WGK ta señala den practica. Na momento cu haya un tiener activo, ta mira ora cu ta bay haci bo intake, bo ta señala tur e problemanan aki, vooral si e ta activo caba. Hopi biaha mayornan kier pa nan yiu stop. Pero e ta dificil. E ora ey bo ta trece locual cu ta e parti na prome luga, e anticonceptivo, pero tambe bo tin cu splica cu esey no ta pasobra bo ta bay bis’e bay uza anticonceptivo, e ora eynan nan ta bay sigui tene relacion. Bo tin cu mustra nan riba e parti aki, sex iresponsabel.

Naturalmente tin e factornan di exito tambe, cu muchanan cu a señala problema cerca dje, ta traha full e plan di aanpak y a base di e condicionnan aki, nan tin cu cumpli, sino por ehempel, medidanan por wordo tuma, si nan no cumpli. Si ta haya un mucha cu locual cu a haya e aña aki, cual ta un punto di atencion, muchanan cu ta riba e parti di droga, ta señal’e y ta pone bao di e condicion cu sea e tin cu cumpli cu tratamento, cual a bay hopi lihe y eynan, si nan cumpli cun’e, naturalmente bo ta keda controla, ta keda monitor, ta keda stimula nan y por bisa esey ta bayendo hopi bon te awor aki.